Primăria București plănuiește o restructurare amplă a uneia dintre cele mai centrale și încărcate de istorie zone ale orașului. Este vorba despre o suprafață ce se întinde pe aproximativ 30 de hectare în cartierul Uranus, delimitată de obiective majore precum Academia Română, Catedrala Națională, Palatul Parlamentului, Piața Constituției și Parcul Izvor. Zona, considerată în prezent un obstacol urban, va fi supusă unui proces de regenerare urbană, menit să conecteze și să valorifice potențialul istoric, cultural și turistic.
### O alianță între instituții pentru revitalizare
Proiectul, care trebuie aprobat în ședința de Consiliu General din ianuarie, prevede semnarea unui protocol de colaborare între Primăria Capitalei și mai multe instituții de stat, precum Guvernul, Camera Deputaților, Senatul, Academia Română, Patriarhia Română și Metrorex. Ideea principală este de a pregăti și de a implementa împreună un proiect strategic numit „Regenerare Urbană Dealul Arsenalului – Uranus”. Această inițiativă vizează refacerea unui cartier aflat de mai mult timp în derivă, dar cu potențial uriaș de a deveni un punct de referință pentru capitală.
Primăria va coordona organizarea unui concurs de soluții, avanpremiera pentru un plan de dezvoltare care să includă soluții funcționale, estetice și memoriale. De asemenea, autoritatea locală trebuie să coordoneze procesul de integrare a proiectului câștigător în planurile urbistice ale orașului. În acest proces, instituțiile partenere – Patriarhia, Academia, Parlamentul – vor aviza și valida propunerile, asigurând astfel o abordare interdisciplinară și una care păstrează elementele de identitate ale zonei.
### Urnarea istorică și contextul urban actual
Zona Uranus, odinioară unul dintre cele mai vibrante cartiere ale Bucureștiului, a fost definitivat de transformări majore în anii 1980, în contextul construirii Casei Poporului și a bulevardului Victoria Socialismului. Începând cu 1982, cartierul a devenit un spațiu de demolări masive, unele dintre cele mai valoroase clădiri și monumente ale bucureștenilor fiind regretabil pierdute în proces. Printre acestea se află 22 de biserici și Spitalul Brâncovenesc, o clădire ctitorită în 1835 din averea Saftei Elisabeta Brâncoveanu, recent renovată, care a fost înlocuită de structuri moderne și impersonalizate.
Deși zona se află în inima orașului, ea funcționează astăzi mai mult ca o barieră între cele două părți ale orașului, având un total dezavantaj din punct de vedere urbanistic. În prezent, suprafața se confruntă cu infrastructură fragmentată, trafic intens, spații publice neutilizate sau insuficient connectate, și o permeabilitate pietonală redusă. Stabilirea unui nou plan pentru Uranus are menirea să elimine aceste deficiențe, transformând zona într-un spațiu de recreere, cultură și accesibilitate.
### Contextul istoric și perspectivele viitoare
Denumit adesea “cartierul demolat pentru a face loc Casei Poporului”, Uranus a fost transformat în urmă cu aproape 40 de ani în unul dintre cele mai controversate exemple de urbanizare forțată din România. În timpul regimului comunist, deciziile au fost luate rapid, deseori fără consultare cu localnicii sau cu experți în arhitectură și istorie, rezultând pierderi semnificative în patrimoniu. Numeroase biserici și clădiri din perioada ortodoxă au fost răpite pentru a face loc noii configurații urbanistice, fiind construite monumente moderne care nu rezonează mereu cu identitatea istorică a zonei.
Inițiativa actuală de regenerare aduce o nouă perspectivă, marcând dorința de a restabili echilibrul între modernizare și păstrarea valorilor culturale. Se speră ca, prin organizarea unui concurs de soluții, să se poată identifica cele mai bune opțiuni pentru ca Uranus să revină pe harta Bucureștiului ca un cartier viu, integrat și respectuos față de trecut. Rămâne de văzut dacă această abordare va reuși să reconfigureze într-un mod armonios această parte a capitalei, oferindu-i nu doar un nou aspect, ci și o nouă identitate cu adevărat reprezentativă pentru orașul modern.
În acest moment, inițiativa nu are încă un buget definit pentru întregul proiect, dar autoritățile anunță că vor folosi fonduri europene și alte resurse legale pentru a finanța pașii următori. Toate aceste planuri indică o politică de integrare a patrimoniului și urbanismului, cu speranța că în următorii ani Uranus va renaște ca un simbol al Bucureștiului de mâine.
