Procesul prin care Grupul Civic IOR-Titan contestă legalitatea retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR poate continua, după ce instanța a respins cererile de înlăturare a judecătorului. În timpul ultimei ședințe, programate pentru 27 ianuarie, avocații părților au solicitat schimbarea magistratului Constantin-Claudiu Ulariu, acuzând lipsa de imparțialitate și antepronunțare. Decizia instanței a fost de respingere a acestei solicitări, iar pronunțarea a avut loc vineri, 6 februarie, într-un context tensionat și controversat, care continuă să marcheze un caz de mare interes public.
Decizia de menținere a judecătorului în funcție înseamnă că procesul poate continua, însă orice hotărâre definitivă în cauză va trebui să fie atacată printr-un apel odată cu decizia finală asupra fondului, ceea ce prelungesc și mai mult disputa. Cazul a degenerat într-un scandal juridic și mediatic, fiind ridicată din nou problema implicării unor interese ascunse în procesul de retrocedare a terenurilor.
Retrocedarea controversată și implicațiile sale politice
Dosarul se referă la anularea unui set de dispoziții emise în 2005 de fostul primar general Adriean Videanu, prin care au fost retrocedate cele 12 hectare din Parcul IOR. Un aspect al cazului care a atras atenția este faptul că Florin Băjenaru, aflat acum în poziția de moștenitor al Mariei Cocoru și acuzat ca având legături strânse cu mediul afacerilor imobiliare, este implicat în proces. Înainte de a fi identificat oficial drept moștenitor, acesta a fost menționat în investigațiile jurnaliștilor de la Snoop.ro ca făcând parte din familia care controlează firmele implicate în distrugerile și retrocedările terenurilor din zona controversată.
Petre Băjenaru, nepotul Mariei Cocoru, este cunoscut pentru implicarea sa în diverse afaceri imobiliare, fiind acționar în companii precum BASP Property SRL și BASP Ideal SRL, și având legături strânse cu alte firme deține de rudele sale. Conexiunile cu familia Băjenaru au făcut ca terenurile retrocedate și modul în care a fost gestionată această zonă să devină subiecte complexe, care ridică semne de întrebare legate de influența politică în spatul imobiliar.
Controverse legate de imparțialitatea judecătorului și implicațiile judiciare ale cazului
Acuzațiile de lipsă de imparțialitate la adresa judecătorului Ulariu au fost punctul de altădată de dispută în dosar. Avocații părților au invocat faptul că magistratul ar fi avut o atitudine părtinitoare și antepronunțată, solicitând în cadrul ședinței din 27 ianuarie înlăturarea sa din cauză. Această cerere a fost respinsă de tribunal, decizia fiind motivată ca fiind neîntemeiată, ceea ce a întărit șansele ca procesul să continue pe același traseu, dar cu presiunea opiniei publice tot mai accentuată.
Între timp, cazul a fost scos din zona exclusiv juridică și devine un semnal pentru o serie de întrebări legate de corectitudinea procesuală în dosarele de retrocedare și de influența celor implicați în aceste tranzacții. De altfel, implicarea unor persoane cu conexiuni politice și afaceriști cunoscuți a sporit suspiciunile privind posibile nelegalități.
Pe măsură ce primul nivel al instanței a decis să păstreze judecătorul în funcție, viitorul procesului și rezultatul final rămân în ceață, cu toate acestea fiind evident că tema terenurilor din Parcul IOR va continua să stârnească dezbateri și în instanțele superioare. În timp ce părțile implicate își pregătesc ultimele argumente, opinia publică și specialiștii în drept observă cu atenție evoluția acestui caz, care pare să devină un simbol al luptei pentru transparență în justiție și pentru restaurarea legalității în gestionarea terenurilor publice.
