Conform Stiripesurse.ro: Probabilitatea adoptării noii Legi a salarizării scade rapid, cu numai câteva zile înaintea termenului-limită de 31 august. Premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că PSD reprezintă principalul obstacol, iar proiectul nu va ajunge în Parlament fără acordul tuturor partidelor, pentru a evita creșteri necontrolate ale costurilor. În joc sunt 770 de milioane de euro din PNRR și ratingul de țară al României.
Bolojan a declarat că negocierile purtate sub coordonarea Administrației Prezidențiale nu au condus încă la un acord politic. Consilierul prezidențial Radu Burnete a coordonat discuțiile, iar partidelor li s-au prezentat succesiv mai multe variante ale proiectului. Cu toate că negocierile au continuat și luni, premierul interimar consideră că timpul rămas este insuficient pentru a ajunge la un consens.
PSD, principalul blocaj în calea legii salarizării
Ilie Bolojan a indicat declarațiile publice ale liderilor PSD drept motiv pentru probabilitatea redusă ca social-democrații să susțină forma actuală a proiectului. Potrivit premierului interimar, partidele ajunseseră inițial la un acord privind o anvelopă suplimentară de opt miliarde de lei, un angajament asumat în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni.
„Există o probabilitate mare să fim în această situație, ca PSD, încă o dată, să nu respecte înțelegerile, inclusiv acea înțelegere pe care am semnat-o pentru a vota această lege, cu un plafon de opt miliarde”, a precizat liderul PNL. Anterior, lideri PSD au transmis că nu vor susține proiectul dacă acesta nu răspunde solicitărilor formulate pentru categoriile considerate dezavantajate. Deputatul PSD Adrian Solomon a declarat că nu va vota o lege trimisă Parlamentului „în bătaie de joc”.
Proiectul nu va fi depus fără consens politic
Premierul interimar a explicat că proiectul nu va fi depus în Parlament dacă forma transmisă partidelor nu este acceptată de toate formațiunile implicate în negocieri. Bolojan se teme că, odată ajunsă în procedură parlamentară fără un acord prealabil, legea ar putea fi modificată prin amendamente cu promisiuni atrăgătoare, dar nesustenabile bugetar.
Scenariul acceptabil pentru Guvern implică menținerea cheltuielilor de personal în limita a 8,1% din PIB și un impact suplimentar al reformei de cel mult 11-12 miliarde de lei, pentru care trebuie identificate măsuri compensatorii. Fără un acord politic, costul ar putea ajunge la 15, 16 sau chiar 20 de miliarde de lei.
„A depune un proiect în Parlament înseamnă niște riscuri destul de mari, pentru că riscă să fie modificat în sensul unor propuneri care sună bine, dar care să ne ducă într-o fundătură”, a subliniat premierul interimar.
Promisiunile pentru educație, un cost major
Una dintre cele mai dificile probleme în negocieri o reprezintă salarizarea personalului din educație. Bolojan a amintit promisiunile făcute după greva profesorilor din 2023, când Guvernul s-a angajat ca salariul debutantului din învățământ să pornească de la nivelul salariului mediu brut pe economie.
Aplicarea integrală a acestor promisiuni ar necesita aproximativ opt miliarde de lei numai pentru educație. Această sumă era inițial prevăzută pentru corectarea salariilor în întregul sistem bugetar. Premierul interimar a mandatat miniștrii Finanțelor și Muncii să găsească soluții pentru îmbunătățirea salarizării în educație, dar a avertizat că noile valori nu pot acoperi toate așteptările create.
Avertisment privind ratingul de țară și viitoarele salarii
Ilie Bolojan a legat adoptarea legii nu doar de încasarea celor 770 de milioane de euro din PNRR, ci și de credibilitatea financiară a României. El consideră că promisiunile salariale care depășesc capacitatea economiei ar putea determina agențiile internaționale să reducă ratingul de țară. O astfel de evoluție ar scumpi finanțarea României și ar putea forța guvernele viitoare să ia măsuri mult mai drastice.
„Este un drum sigur către căderea ratingului de țară, ceea ce face ca orice guvern să fie pus cu spatele la zid și să ia măsuri care vor duce la salarii mai mici”, a avertizat premierul interimar. Bolojan consideră legea necesară pentru a împiedica repetarea derapajelor din 2023 și 2024, când, susține el, cheltuielile au fost majorate pe criterii electorale, fără acoperire bugetară suficientă. Noua lege ar trebui să ofere predictibilitate privind cheltuielile de personal în 2027 și 2028 și să corecteze inechitățile din sistemul public. Comisia Europeană a solicitat măsuri clare pentru acoperirea costurilor suplimentare înainte de adoptarea proiectului.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că se așteaptă ca miercuri să se ajungă la un deznodământ privind legea salarizării. „Vom avea un deznodământ. Dacă nu se depune mâine, nu mai este timpul fizic să devină lege“, a afirmat premierul interimar, în direct la Digi 24.
Sursa: Stiripesurse.ro
