Controverse privind extinderea metroului M2 în Berceni: necesitate sau interese de ordin economic?
Decizia de a extinde magistrala M2 a metroului din Capitală până în comuna Berceni a fost subiectul unor dispute pe masa autorităților și a comunității locale. În timp ce Primăria Sectorului 4 părea hotărâtă să avanseze cu proiectul, reprezentanții Asociației Pro Infrastructură pun sub semnul întrebării necesitatea acestei investiții, avertizând asupra unei posibile abordări greșite.
Analiza cererii de transport și perspectiva comunității
Din perspectiva experților, necesitatea extinderii nu este justificată de numărul de locuitori sau de fluxul de pasageri. Ionuț Ciurea, membru al asociației, explică: „Cererea de transport din Berceni nu justifică extinderea magistralei M2. Este clar că dacă oameni ar avea nevoie de o soluție de transport adecvată, s-ar putea discuta despre alte alternative, precum linii de autobuz mai frecvent sau pasaje și tuneluri pentru o circulație fluidă.”
Comunitatea din Berceni, cu o populație de circa 13.766 de locuitori, nu pare să justifice construcția de stații de metrou în zonă, mai ales pe magistrala M2. Analizele demografice indică faptul că pentru o accesibilitate optimă, o stație trebuie să se afle la cel mult 500 de metri de locuință, iar în condițiile în care distanța de mers pe jos ar depăși 10 minute, mulți cetățeni ar renunța la metrou în favoarea mașinii personale sau a soluțiilor alternative de transport.
„Noi suntem pro metrou, dar acolo unde este nevoie, în zonele dens populate”, adaugă Ciurea, reluând eventualitatea de a investi în infrastructură doar în zonele cu adevărat congestionate sau cu o densitate mare de populație.
Obstacole administrative și interese imobiliare
Lipsa avizului de la autoritățile locale din Berceni reprezintă, însă, un blocaj major pentru proiect. În ultima vreme, discuțiile s-au concentrat pe faptul că anumite interese de natură imobiliară și posibil implicarea unor cercuri interlope influențează decizia autorităților locale de a bloca realizarea noilor stații de metrou. Primarul Daniel Băluță a menționat, într-o recentă conferință de presă, că „rezistența” locală a împiedicat avansarea proiectului, deși documentația tehnică este gata și finanțarea este asigurată.
„Suntem gata cu documentația, avem liniile de finanțare pregătite, însă uneori este mai greu pentru unii oameni să înțeleagă cât de importante sunt investițiile naționale. Dar, cu foarte multă încredere și cu diplomație, suntem convinsi că vom soluționa și obține avizul necesar”, a afirmat edilul. Însă, sursele apropiate administrației susțin că la mijloc ar fi implicarea unor interese specializate în domeniul imobiliar și al terenurilor, care nu doresc să piardă influență și oportunități economice legate de proiect.
Ce alternative pentru Berceni?
Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură susțin că prioritatea ar trebui să fie consolidarea rețelei de transport în zonele cu densitate mare, iar extinderea metroului în Berceni nu poate fi justificată fără o analiză solidă a cererii. În locul unei investiții costisitoare, aceștia recomandă introducerea unor linii suplimentare de autobuz, modernizarea rețelei de tramvai sau construirea de pasaje supraterane pentru a evita izolarea și fragmentarea zonei.
Este clar că în timp ce autoritățile bat cu dinți pentru continuarea proiectului, realitățile demografice și economice din Berceni nu susțin o extindere masivă a sistemului de metrou. La fel de important, însă, rămâne și decizia de a evita ca într-un context de investiții publice să fie influențate interese private, care pot compromite planurile naționale de dezvoltare durabilă.
În timp ce discuțiile continuă, un lucru pare sigur: în povestea modernizării infrastructurii din zona periferică a Bucureștiului, războiul dintre nevoi reale și interese economice va fi departe de a se încheia. Se anunță, probabil, o perioadă de negocieri intense, în care decizia finală va trebui să pună accentul pe avantajele concrete pentru comunitate, nu pe câștigurile personale ale unor grupuri de interese.
