Conform Libertatea: Primele două sisteme de apărare antiaeriană Oerlikon GDF 103, trimise de România la modernizare în Germania, nu au trecut testele de recepție derulate de Ministerul Apărării Naționale. Echipamentele, destinate transformării pentru lupta împotriva dronelor și interceptarea rachetelor de mici dimensiuni sau a proiectilelor de artilerie, trebuiau livrate la jumătatea lunii aprilie 2026, conform informațiilor publicate de G4Media.
Din cauza neconformităților tehnice descoperite la evaluare, compania germană Rheinmetall Landsysteme GmbH și-a asumat înlocuirea subsistemelor cu probleme, iar autoritățile române au început aplicarea de penalități financiare de întârziere. Sistemele fac parte dintr-un acord strategic de modernizare a 24 de tunuri de artilerie antiaeriană, conceput pentru a oferi Armatei Române o capabilitate avansată de protecție împotriva atacurilor aeriene de joasă altitudine.
Motivele care au dus la blocarea livrării sunt legate de neîndeplinirea integrală a cerințelor din specificația tehnică de achiziție, descoperite în timpul activităților de testare și evaluare. Potrivit comunicărilor transmise de furnizorul german către MApN, imposibilitatea de a respecta termenul contractual inițial a fost cauzată de disfuncții de natură tehnică, dar și de blocaje apărute în lanțul internațional de aprovizionare cu componente esențiale.
Penalități financiare pentru întârziere
Noul termen estimat pentru livrarea primelor două sisteme reconfigurate a fost stabilit pentru luna septembrie 2026. Până la semnarea fără obiecții a procesului-verbal de recepție, autoritatea contractantă din România aplică penalități zilnice de întârziere, calculate începând cu prima zi de depășire a termenului stabilit prin contract.
Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a comentat situația, afirmând că astfel de incidente „se mai întâmplă”. „Legat de ce mă întrebați cu Rheinmetall, se mai întâmplă. Este o procedură de recepție care se poate corecta; din câte înțeleg, nu este pe programul SAFE, ci pe o achiziție anterioară a statului român. Se întâmplă lucrurile astea”, a declarat Nicușor Dan.
Un contract de 328 de milioane de euro pentru scutul antidronă C-RAM
Parteneriatul dintre statul român și Rheinmetall a fost parafat în decembrie 2023, când compania Romtehnica a atribuit furnizorului german un contract-cadru în valoare de 328 de milioane de euro. Programul, gestionat de Statul Major al Forțelor Terestre, vizează modernizarea integrată a patru sisteme (insumând 24 de tunuri) de artilerie antiaeriană Oerlikon GDF 103 prin adăugarea capabilităților de tip C-RAM (Counter-Rocket, Artillery and Mortar).
Această tehnologie permite transformarea tunurilor clasice în unități capabile să detecteze, să urmărească și să distrugă în mod automat rachete de mici dimensiuni, proiectile de artilerie, mortiere, precum și aeronave fără pilot (UAV) sau drone kamikaze. Fiecare dintre cele patru sisteme urmează să fie dotat cu șase tunuri gemene de 35 mm Oerlikon GDF009 TREO, sistem avansat de conducere a focului Oerlikon Skymaster, radar performant de detectare X-TAR3D și sistem de încărcare automată (autoloader).
Modernizarea a fost împărțită în două contracte subsecvente. Primul, în valoare de 166 de milioane de euro, viza primele două sisteme cu termen inițial aprilie 2026, în timp ce al doilea contract, de 162 de milioane de euro, prevede predarea ultimelor două sisteme până la data de 20 decembrie 2026.
Apărarea aeriană la altitudini mici în prezent
Până la intrarea în dotare a noilor echipamente Oerlikon modernizate, Armata Română mizează pe alte sisteme operaționale pentru protecția spațiului aerian împotriva țintelor de dimensiuni reduse. Principalul pilon împotriva dronelor este reprezentat de sistemul american MEROPS, operaționalizat în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite, care este specializat în detectarea și neutralizarea amenințărilor la altitudini mici. Totodată, dispozitivul de apărare include blindatele antiaeriene autopropulsate Gepard și o rețea integrată de senzori și radare terestre. Până acum însă, singurii care au reușit să doboare drone rusești care au intrat în spațiul aerian al României au fost piloții de F-16. În planul de achiziții al MApN sunt prevăzute noi investiții destinate creării unei arhitecturi defensive stratificate de tip C-UAS, majoritatea proiectelor viitoare urmând să fie finanțate prin fondurile europene din programul SAFE.
Sursa: Libertatea
