Primarul Sectorului 1, George Tuță, avertizează că situația deszăpezirii din Capitală trebuie să se îmbunătățească, după ce intervențiile de duminică spre luni nu au fost suficiente pentru a face față ninsorii abundente. În contextul unei ierni extrem de grele, autoritatea locală pare profund nemulțumită de modul în care compania de salubrizare Romprest a gestionat procesul de curățare a străzilor, aducând în discuție tensiuni vechi și costuri imense pentru bucureșteni.
Eșec în intervenția de deszăpezire, deși utilaje plătite în avans
Din primele ore ale dimineții, edilul a făcut uz de platforma socială pentru a-și exprima frustrările legate de lipsa rezultatelor în teren. La ora 06:00, după peste nouă ore de misiune, multe străzi din primii doi parametri de urgență rămâneau inaccesibile, fiind încă acoperite de polei și zăpadă. Mai mult decât atât, doar câteva străzi secundare din urgența 2 fuseseră curățate, deși pompierii și alți operatori de intervenție de urgență depindeau de un trafic mai sigur pentru a putea funcționa.
Primarul a amintit că a solicitat încă din noaptea precedentă suplimentarea cu utilaje, însă compania Romprest nu a respectat angajamentul de a trimite cele 27 de mașini suplimentare din contract. „Este ora 01:00 și am solicitat operatorului suplimentarea intervenției cu cele 27 de utilaje prevăzute în contract, însă acest lucru nu s-a întâmplat”, a scris Tuță pe Facebook, subliniind că monitorizează constant activitatea, dar fără rezultate. În acest spirit, primarul a decis să apeleze și la sprijinul echipelor responsabile pentru întreținerea spațiilor verzi, pentru a suplini lipsa de reacție a companiei de salubritate.
Conflictul cu Romprest, un război lung de ani
Această situație de criză a relansat tensiunile deja existente între autoritatea locală și Romprest, compania de salubritate acuzată de ineficiență și lipsă de profesionalism. În vara anului trecut, conflictul s-a acutizat, când Consiliul Local a redus drastic numărul de utilaje autorizate pentru intervenție la deszăpezire, de la 40 la doar 10, ca măsură pentru a limita cheltuielile în condiții în care ninsorile fuseseră minore în sezonul respectiv.
Chiar și așa, primăria a plătit în 2024 aproximativ 2,48 milioane de euro pentru utilajele „blocate” în așteptarea zăpezii, o sumă considerabilă pentru un sezon în care ninsorile nu au fost atât de severe precum se anticipa. În plus, alte 2,5 milioane de euro au fost cheltuite pentru menținerea utilajelor în standby în sezonul 2023-2024, în ciuda faptului că acestea nu au fost utilizate în mod eficient.
Contractul semnat în 2008 stipula prezența a 40 de utilaje pentru deszăpezire, însă șase ani mai târziu, în 2014, autoritățile locale au reintrodus taxa de așteptare pentru utilaje, invocând legislația ca temei pentru această decizie. Primarul Tuță a explicat însă că, în contextul actual, municipalitatea este dispusă să asigure plăți doar pentru cele 10 utilaje considerate minim impus de lege, diminuare care a generat chiar mai mult disconfort în rândul companiei de salubritate.
Măsuri și negocieri pentru sezonul următor
În încercarea de a gestiona mai eficient situația, în noiembrie 2024, consiliul local a aprobat un nou program de deszăpezire pentru sezonul 2025-2026. În cadrul acestuia, a fost adoptată o soluție ceață, menită să îmbine interesele autorităților și ale companiei de salubritate: dacă ninge, se vor folosi cele 40 de utilaje, însă dacă zăpada lipsește, o parte dintre acestea vor putea fi redistribuite pentru alte activități de curățenie stradală.
Momentan, primarul sectorului 1 se angajează să continue presiunea asupra Romprest pentru a respecta termenii contractuali, afirmând ferm că „consider că este momentul ca lucrurile să se schimbe, iar acest lucru se va întâmpla în perioada următoare.” În acest context, ultimele zile aduc în prim-plan o situație delicată, în care interesul public și gestionarea resurselor devin esențiale pentru menținerea ordinii și siguranței în oraș.
Pe măsură ce continuă sezonul rece, rămâne de văzut dacă autoritățile și compania de salubritate vor găsi o cale de a colabora eficient, pentru a evita repetarea situațiilor de blocaj în infrastructură, care pun în pericol siguranța locuitorilor și fluiditatea vieții urbane. În orice caz, tensiunile din Sectorul 1 indică un decalaj între așteptări și realitatea operațională, un conflict ce trebuie rezolvat urgent pentru a pregăti Bucureștiul pentru iernile viitoare.
