Primăria Capitalei planifică pentru acest an implementarea celei mai ample campanii de dezinsecție, deratizare și dezinfecție din ultimii ani, cu peste 80 de tratamente programate pentru a combate dăunătorii care afectează tot mai mult viața bucureștenilor. Potrivit unui proiect de plan de acțiune, bugetul alocat se ridică la aproximativ 5,5 milioane de euro, însă decizia finală de aprobare a acestei măsuri a fost amânată din cauza unor blocaje administrative, fiind programată inițial pentru finalul lui 2025, dar înghețată ulterior.
Intervenții majore în lupta împotriva șobolanilor și țânțarilor
Anul 2026 se anunță unul extrem de încărcat în ceea ce privește acțiunile de combatere a dăunătorilor, în special a țânțarilor, motivul fiind creșterea semnificativă a numărului acestora în mai multe zone ale capitalei. În total, urmează să fie aplicate 37 de tratamente împotriva țânțarilor, dintre care 23 pentru combaterea adulților și 14 pentru larve. Cele mai mari cheltuieli, aproximate la 11 milioane de lei, vor fi concentrate pe suprafețe de aproape 600.000 de metri pătrați, acoperind zone precum parcuri, maluri de lac, piețe și alte spații publice deschise.
Pe lângă țânțari, primăria intenționează să efectueze și șase dezinfecții, în principal în clădiri ale instituțiilor publice sau spații comune precum subsoluri, parcări și rețele tehnico-edilitare, pentru a limita răspândirea bolilor transmisibile prin contact sau căpușe. În această direcție, se preconizează și cinci tratamente speciale împotriva căpușelor, pentru întărirea măsurilor de protecție în zonele cu risc crescut.
Deratizarea continuă pe tot parcursul anului
Un alt capitol important al planului vizează combaterea șobolanilor, cu 34 de acțiuni programate pentru întreg anul. În aceste intervenții, peste 2.200 de hectare vor fi tratate în exterior, în timp ce alte acțiuni vor avea loc în interior, în clădiri ale instituțiilor sau spații comune din blocuri rezidențiale. Alocarea financiară pentru aceste operațiuni se ridică la peste 8 milioane de lei, reflectând necesitatea unor măsuri permanente pentru gestionarea problemelor generate de rozătoare, care devin tot mai omniprezente în oraș.
Această campanie de deratizare este considerată esențială în contextul în care, în ultimii ani, Bucureștiul s-a confruntat cu numeroase incidente legate de infestări, având ca efect creșterea riscului de transmitere a bolilor precum leptospiroza sau salmoneloza, dar și deteriorarea infrastructurii urbane.
Întârzierea procesului decizional și perspectivele viitoare
Deși bugetul și programul erau pregătite încă de anul trecut, aprobarea finală a fost blocată, ședința Consiliului General fiind anulată în ultimul moment din motive tehnice. La acea vreme, fostul primar interimar, Stelian Bujduveanu, menționa că „din motive tehnice, nu erau gata toate proiectele pentru a închide toate angajamentele pe care ni le-am luat în fața bucureștenilor”, și promitea convocarea unei noi ședințe, care însă nu a avut loc.
Promisiunile legate de finalizarea și aplicarea acestor planuri reprezintă o prioritate pentru administrația locală, în contextul în care ultimii ani au evidențiat o agravare a secvenței cu dăunători, iar situația sanitară și igienico-sanitară a orașului necesită intervenții periodice, bine coordonate. În timp ce autoritățile așteaptă deciziile finale, cetățenii au ĉînci de speranță, așteptând ca aceste măsuri să reducă semnificativ problemele cu dăunătorii, dar și să contribuie la un mediu urban mai sănătos și mai sigur în viitorul apropiat.
