Primăria Capitalei își continuă eforturile de a transforma Calea Victoriei într-o arteră mai sigură și mai prietenoasă cu pietonii, însă planurile recente ridică semne de întrebare privind potențialele influențe comerciale și politicile din spatele acestor proiecte. Recent, Administrația Străzilor București (ASB) a demarat procedurile pentru implementarea unui sistem inteligent de blocare a traficului auto, destinat să faciliteze conceptul de „Străzi Deschise”. Licitația, cu o valoare estimată de 65.000 de euro, a fost desemnată înainte de sărbătorile de iarnă, inclusiv pentru realizarea studiului de fezabilitate, un pas esențial înainte de orice intervenție tehnică pe una dintre cele mai circulate și importante artere ale Bucureștiului.
Inovație tehnologică cu impact urban și ecologic
Proiectul vizează segmentul cuprins între Piața Victoriei și Podul Națiunile Unite. În esență, inițiativa urmărește să automatizeze închiderea circulației auto pe durata evenimentului „Străzi Deschise”, folosind stâlpi retractabili și tehnologii inteligente de management al traficului, aliniate cu sistemul BTMS (Sistem de Management al Traficului din București). Concret, închiderea temporară a Căii Victoriei nu este o măsură nouă, fiind frecvent utilizată în weekenduri pentru restricții temporare. Însă, diferența actuală stă în intenția de a automatiza și eficientiza procesul, reducând astfel costurile recurente și eforturile umane, mai ales cele necesare pentru mobilizarea Poliției Rutiere și personal auxiliar.
Principalele beneficii ale acestei inițiative sunt văzute în reducerea poluării și zgomotului urban, sporirea siguranței pietonilor și încurajarea deplasărilor pe jos sau cu bicicleta. În plus, această soluție ar putea servi drept model pentru alte zone din București, fiind în același timp o încercare de a implementa un „shared space temporar” automatizat, acolo unde traficul rutier există în mod normal.
Detaliile tehnice și implicațiile viitoare ale proiectului
Studiul de fezabilitate nu se va limita la simpla analiză a soluției tehnice, ci va evalua impactul restricției asupra întregii rețele de trafic, inclusiv rute alternative și interacțiunea cu transportul în comun. În documentație, se menționează clar că sistemul va include bolarzi electrici controlați automat, camere de supraveghere cu analiză inteligentă a traficului, recunoaștere a numerelor de înmatriculare pentru vehicule autorizate și panouri electronice de informare și avertizare. Integrarea tehnologiei cu celelalte sisteme de semaforizare va fi esențială pentru funcționarea optimă a sistemului.
Un aspect important menționat este limitarea accesului doar pentru vehiculele de urgență, transport public sau alte categorii autorizate, în funcție de scenariul stabilit. Durata proiectului este de 12 luni de la semnarea contractului, iar finalizarea acesteia va fi urmată de avizări de la Comisia de Circulație și Brigada Rutieră, precum și de obținerea tuturor avizelor și certificatelor necesare pentru punerea în funcțiune.
Contextul politic și controversele legate de proiect
Totodată, nu lipsesc discuțiile legate de traseul vieții „Străzii Deschise” din Capitală. Dincolo de motivele tehnice și ecologice invocate, anumite voci afirmă că proiectul s-a transformat într-o oportunitate pentru anumite firme de a închega contracte substanțiale, uneori în detrimentul scopurilor inițiale. În ultimii ani, evenimentele și activitățile organizate în zonele pietonale au fost instrumente pentru beneficii comerciale și politice, atrăgând atenția asupra unei posibile îmbinări între interesele urbane și cele ale unor entități economice sau politice.
De la începuturile sale, proiectul privind „Străzile Deschise” a evoluat dintr-un mod discret de relaxare urbană într-un eveniment de amploare, în care festivalurile, concertele și activitățile comerciale dominatează spațiul public. Această transformare ridică întrebări despre modul în care administrarea orașului și companiile conectate la cercurile politice utilizează aceste inițiative pentru scopuri de promovare sau profit. În timp ce autoritățile insistă pe beneficii ecologice și de siguranță, criticile persistă, iar opinia publică se întreabă dacă aceste proiecte nu au fost, uneori, pretexte pentru afaceri de partid.
Privind înainte, rămâne de văzut cum va evolua implementarea sistemului tehnologic și dacă acesta va reuși să delimiteze clar între interesul public și interesele economice sau politice. Ce este cert însă, este că orașul continuă să experimenteze și să adapteze metode inedite pentru a face din București un spațiu urban mai sigur și mai prietenos cu omul.
