Primăria Capitalei promovează un vast pachet de investiții pentru modernizarea Bucureștiului, însă realizările concrete rămân în urma ambițiilor anunțate. În timp ce administrația locală anunță proiecte ample în infrastructură, transport și clădiri publice, realitatea de pe teren arată o progresie lentă și întârzieri semnificative, care ridică întrebări despre eficiența și prioritățile bugetare ale orașului.
Proiectele de modernizare a rețelei de tramvai – doar 4,5 km finalizați din 50 planificați
Unul dintre cele mai importante și promițătoare proiecte vizează modernizarea a peste 50 de kilometri de linii de tramvai, finanțată din fonduri europene. Cu toate acestea, până în prezent, doar 4,5 kilometri au fost finalizați, dar rămân neînregistrați oficial, conform anunțurilor administrației locale. În plus, pe alte 26 de kilometri de trasee, lucrările sunt în plină desfășurare, pe artere precum Bd. Expoziției, Str. Victor Popișteanu sau Bd. Basarabia. “De asemenea, sunt lucrări în execuție pe alți 26 de kilometri,” se precizează într-o postare oficială pe Facebook.
Construirea tronsoanelor de pe Bd. Dimitrie Pompeiu, Bd. Lacul Tei sau Bd. Mihalache face parte din planurile pentru următorii ani, cu etapa de finalizare estimată pentru 2029. În timpul acestor lucrări, bucureștenii beneficiază de transport alternativ cu autobuzele STB, însă întârzierea stârnește nemulțumiri printre locuitori, mai ales în zonele care au nevoie disperată de reabilitare a infrastructurii de mobilitate publică.
Situația pasajului Basarab și alte proiecte în impas
Printre cele mai controversate și nefinalizate proiecte se află Pasajul Basarab. De la inaugurarea sa în 2011, pasajul nu a fost recepționat oficial, ceea ce a dus la degradarea rapidă a structurii, fără ca autoritățile să poată interveni pentru întreținere și reparații. Primăria Capitalei intenționează acum să finalizeze procedurile necesare pentru recepția pasajului, urmând să demareze imediat lucrările de remediere, însă termenul de finalizare rămâne nesigur, accentuând problemele de mobilitate și securitate în zona centrală.
Paralel cu aceste inițiative, administrația locală își propune să accelereze proiectele de reparație și extindere, printre care se numără Prelungirea Ghencea, Patinoarul Flamaropol și refacerea bulevardului Dimitrie Pompeiu, toate cu scopul de a reactiva și revitaliza infrastructura orașului.
Investiții în patrimoniu și lucrări publice – priorități pentru 2023
În plus față de infrastructura rutieră și tramvai, Primăria Capitalei plănuiește să continue proiecte precum conservarea Palatului Voievodal Curtea Veche sau stabilirea unor soluții durabile pentru întreținerea Arena Națională. De asemenea, obiectivele includ consolidarea clădirilor cu risc seismic și dezvoltarea serviciilor sociale, pentru a susține nevoile comunităților vulnerabile. În aceeași direcție, se lucrează și la modernizarea rețelei de termoficare, iluminatului public și semaforizare, toate fiind esențiale pentru calitatea vieții în Capitală.
Planurile pe termen mediu vizează și urbanizarea unor zone principale, precum Bulevardul Magheru sau Calea Victoriei, pentru a îmbunătăți aspectul și funcționalitatea străzilor centrale, dar și pentru a stimula potențialul turistic și comercial al orașului.
Contextul financiar și provocările bugetare ale Primăriei
Primarul general, Ciprian Ciucu, atrage însă atenția asupra dificultăților financiare pe care le întâmpină administrația locală. În contextul în care fondurile din buget sunt insuficiente, cea mai mare parte a resurselor se duc către salarii, subvenții și plata datoriilor istorice, lăsând pentru investiții și întreținere o sumă infimă. „Primăria Capitalei dă faliment anul acesta, dacă Guvernul va decide să împartă din nou mai mulți bani la sectoare,” a avertizat Ciucu, explicând că doar o părticică din bani ajunge pentru proiectele capitale, iar pentru luna ianuarie s-au primit abia 317 milioane de lei, o sumă mult mai mică comparativ cu anii anteriori.
Deși încearcă să își mențină planurile în mers, primarul spune că pentru moment nu este încă viabil să se avanseze cu toate proiectele în ritmul momentan, dar a exprimat încrederea că, odată cu finalizarea procesului de buget, unele dintre inițiative pot fi realizate și cofinanțate prin fonduri europene.
Pe fondul acestor provocări și ambiții, Bucureștiul continuă să se confrunte cu nehotărârea și întârzierea investițiilor, însă administrația locală își păstrează speranța de a depăși dificultățile și de a aduce în sfârșit mai aproape de realitate planurile de reabilitare și modernizare a capitalei. Rămâne de văzut dacă, în contextul schimbărilor politice și financiare, aceste proiecte vor înregistra progrese semnificative în anii ce urmează.
