Conform Buletin.de: Primăria Capitalei a stârnit dezbateri publice pe tema strângerii frunzelor din parcuri, lăsând cetățenii să decidă dacă muncitorii ar trebui să le adune sau să le lase pe sol. În timp ce administrația locală caută răspunsuri în comentariile online, capitale europene și alte orașe din România aplică deja proceduri clare de reciclare a biomasei vegetale. Medicii avertizează că gestionarea deficitară a acestei probleme poate afecta sănătatea publică.
În fiecare toamnă, Primăria Capitalei pare să fie surprinsă de ciclul naturii. În loc să prezinte un plan concret de gestionare a frunzelor, municipalitatea a lansat o întrebare publică, cerând bucureștenilor părerea despre strângerea acestora.
Reprezentanții primăriei au adus în discuție beneficiile teoretice ale lăsării frunzelor pe sol, precum conservarea umidității și adăpostirea organismelor benefice. Totuși, aceștia au recunoscut și riscurile, menționând pericolele de alunecare pe alei, afectarea gazonului și blocarea rigolelor de către acumulările de materie vegetală.
Dilema toamnei și promisiunea reciclării invizibile
Dincolo de consultarea publică, Primăria Capitalei susține că dispune de un circuit de valorificare a vegetației uscate, transportând-o către o unitate specializată. Cu toate acestea, lipsesc detalii concrete sau documente care să ateste acest proces.
În contrast, alte orașe din România au integrat deja gestionarea frunzelor în circuite de reutilizare. La Iași, Compania Municipală de Servicii Publice colectează frunzele și le procesează în stații speciale pentru a obține compost fertil. Acest compost este apoi refolosit pentru spațiile verzi sau vândut ca pământ de flori. Un mecanism similar funcționează și la Timișoara, unde resturile vegetale sunt transformate în compost pentru fertilizarea solului din parcuri și ronduri.
Explicațiile medicilor despre transformarea frunzelor în îngrășământ
Specialiștii confirmă eficiența compostării pentru valorificarea biomasei vegetale. Frunzele uscate, bogate în carbon, combinate cu materiale verzi bogate în azot, generează un compost nutritiv pentru sol. Medicul pneumolog Beatrice Mahler explică: „O modalitate eficientă nu doar de a scăpa de frunze, ci și de a le folosi în mod util, este compostarea. Frunzele uscate sunt materiale bogate în carbon care, combinate cu materiale verzi bogate în azot (cum ar fi iarba tăiată), pot crea un compost extrem de hrănitor pentru sol, sau poți toca sau mărunți frunzele pentru a le folosi ca mulci sau îngrășământ natural”.
Reacțiile cetățenilor la mesajele administrației
Postarea Primăriei Generale a generat aproape 1.000 de reacții. Cetățenii au reclamat constant lipsa specialiștilor, excesul de beton și degradarea infrastructurii din parcuri. Un bucureștean a scris pe pagina instituției: „Vă vedem în Cișmigiu cum le strângeți cu sacii de pe spațiile verzi și le băgați în pungi negre, aruncate în dubele diesel care put, și solul rămâne gol”. Alți locuitori au comparat situația din București cu standardele capitalelor europene, subliniind necesitatea betonării excesive.
Situația în alte capitale europene
Utilizarea frunzelor pentru compost este o practică comună în multe orașe europene. La Paris, aproximativ 4.500 de tone de frunze au fost colectate în 2024, dintre care aproape 2.000 au fost compostate și utilizate pentru amenajarea spațiilor verzi. În Berlin, serviciul municipal colectează zeci de mii de tone de frunze pe sezon, transportându-le la instalații de compostare. Atât Parisul, cât și Berlinul lasă frunzele la sol, în mod controlat, pentru a sprijini biodiversitatea. Viena folosește un sistem similar, transformând frunzele din zonele turistice în compost utilizat în parcuri sau oferit gratuit locuitorilor. Londra aplică aceeași metodă în Parcurile Regale, transformând frunzele colectate în compost verde.
Sursa: Buletin.de
