Primăria București a anunțat recent încheierea unui contract de peste 8,3 milioane de lei pentru reabilitarea clădirii Centrului Cultural Lumina, situată pe strada Regina Elisabeta nr. 32. Imobilul, parte a patrimoniului urban și încadrat în zona protejată și cu risc seismic, urmează să primească o modernizare amplă care să îi asigure funcționalitatea ca spațiu cultural multifuncțional. Această investiție, însă, a reaprins discuții cu privire la planurile controversate ale primarului general Ciprian Ciucu de a reorganiza și chiar desființa instituții culturale din capitală, cu argumente legate de eficiență și cheltuieli publice.
Reabilitare cu finanțare și controverse
Contractul, atribuit printr-o procedură simplificată, vizează consolidarea structurală a clădirii, dar și o reevaluare energetică profundă, menită să reducă consumul de energie și să îmbunătățească performanța imobilului. Valoarea estimată a intervenției a fost de 8,5 milioane de lei, însă suma finală este de peste 8,3 milioane, fără TVA, iar banii vizează serviciile de expertizare, proiectare și execuție. Dotările interioare, estimate la peste 7 milioane de lei, vor fi achiziționate separat, iar cheltuielile neprevăzute pot ajunge la alte 3 milioane de lei și necesită aprobări ulterioare.
Prima reacție a multor opinie publice, precum și a celor din sistemul administrativ, a fost dezbătută intens în ultimele săptămâni. În timp ce lucrări concrete pentru reabilitare sunt în plină desfășurare, primarul Ciprian Ciucu a declarat că intenționează să desființeze Centrul Cultural Lumina, considerând că astfel de instituții mai mult “cheltuie banii pe chirii, pe mașini, pe fel și fel de prostii”. La puțin timp după aprobarea contractului, edilul a propus transferul activităților și patrimoniului către Centrul de Creație, Artă și Tradiție București (CREART), instituție despre care criticii susțin că a fost mereu costisitoare și risipitoare.
Opunerea Consiliului General și controversele privind risipa publică
Decizia primarului de a desființa Centrul Cultural Lumina s-a lovit de opoziția vehementă a Consiliului General al Municipiului București, care a respins proiectul în cadrul unei ședințe din ianuarie, blocând astfel demersul administrativ. În cadrul dezbaterilor, s-a reamintit și risipirea banilor publici de către CREART, mai ales în contextul achizițiilor precum brazii de Crăciun, cumpărați cu 4.500 de euro bucata, sau alte cheltuieli pentru evenimente și promovare.
Planul inițial prevedea ca, după reabilitare, Centrul Cultural Lumina să fie administrat de CREART, însă hotărârile politice și controversele legate de modul în care se cheltuiesc fondurile publice au întârziat definitiv această mutare. În plus, în timp ce se tot vorbește despre eficiență și modernizare, s-au făcut publice și exemple de risipă, precum achiziția, în decembrie 2023, a unor brazi extravagant de scumpi, destinați evenimentelor festive, dar cu prețuri de zeci de ori mai mari decât media pieței.
Contextul politic și perspectiva viitoare
Deși actualul primar încearcă să convingă opinia publică și colegii de consiliu că restructurarea este necesară pentru a face ordine în buget și pentru a diminua cheltuielile, criticii săi consideră că aceste decizii sunt motivate mai mult politic decât administrative. Planuind să reducă sau chiar să elimine instituțiile culturale din subordinea Primăriei, Ciprian Ciucu pare să fie prins între dorința de a restructura și presiunea opoziției din partea consiliului, care refuză să vadă aceste scheme ca pe un pas spre reducerea risipelor.
Întrebarea care persistă este dacă aceste inițiative de modernizare vor conduce, în cele din urmă, la o mai mare eficiență în gestionarea fondurilor publice și dacă vechiul sistem de risipă și nepotisme va fi înlocuit cu o administrare transparentă și responsabilă. În orice caz, reabilitarea Centrului Lumina marchează o etapă, dar și un test pentru capacitatea administrației locale de a-și respecta angajamentele față de patrimoniu și de patrimoniul cultural al capitalei. Și, mai ales, față de banii contribuabililor.
