Ilie Bolojan a eşuat la începutul lunii februarie în încercarea de a schimba conducerea filialelor PNL din patru sectoare ale Capitalei, o mișcare menită să remodeleze echipa partidului într-un moment de tensionare internă tot mai acută. În ciuda declarațiilor oficiale care invocă respectarea regulii stabilite la congresul din 2025 – aceea de a demiși liderii filialelor cu cele mai slabe rezultate electorale – planul său a fost întâmpinat cu rezistență și critici vehemente în interiorul partidului.
Strategia lui Bolojan și răspunsul din interiorul PNL
Președintele liberal a declarat că februarie ar fi fost momentul pentru înlocuirea conducerii filialelor din sectoarele 2, 3, 4 și 5, precum și din alte organizații de partid din țară, conform noii reguli ce prevede demiterea președinților filialelor slab performante. Cu toate acestea, la reuniunea Biroului Național Permanent (BNP), șeful PNL nu a reușit să obțină cele două treimi de vot necesare pentru a trece la schimbări radicale. În ciuda rezultatului, Bolojan nu s-a dat bătut, iar sursele apropiate sperau la o reluare a votului în următoarea ședință pentru a depăși препятecile.
Aceasta mișcare a liderului central nu doar că a divizat opinia în interiorul partidului, dar a reactivat și o serie de tensiuni vechi sau ascunse, punând sub semnul întrebării coeziunea echipei. În locul unui front unit, întărâtate de decizii despre remaniere și restructurare, au apărut reacții critice, mai ales din partea unor figuri cu vechi state de serviciu în partid.
Reacții contrastante și opoziție internă
Cel mai proeminent dintre opozanți a fost Claudiu Săftoiu, fost director al SIE și actual prim-vicepreședinte al filialei din Sectorul 2. El a criticat vehement intenția de a „dizolva conducerile de sector”, catalogând această decizie drept „discretționară” și „nestatutară”. Într-un mesaj public, Săftoiu a acuzat actuala conducere pentru jocuri politice ce sacrifică interesele membrilor de partid, într-un moment în care unitatea ar fi mai necesară ca niciodată.
Această poziție a fost criticată chiar de la nivelul altor filiale. Andrei Baciu, președintele PNL Sector 3, a preferat să nu ofere un comentariu direct asupra acțiunilor lui Bolojan, limitându-se să afirme că „Rezultatul votului din 2 februarie a fost clar împotriva președintelui PNL de a ne demite”. În mod similar, Ionuț Stroe, liderul filialei Sector 4, s-a ferit să comenteze oficial în timp ce situația tensionată a devenit subiect de discuție intensă în cadrul partidului.
Nici poziția celor din Sectorul 4 nu s-a schimbat. Stroe a declarat doar că „Rezultatul votului a fost clar împotriva demiterii”, reafirmând astfel opoziția față de decizia centrală. În plus, gestul lui Bolojan de a implica Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, în coordonarea organizației pentru București, a alimentat disputele. Cu acest mandat, dat în decembrie 2025, Ciucu a fost însărcinat să analizeze și să propună soluții pentru reformarea filialelor din sectoare, o decizie ce a marginalizat o altă figură importantă, Hubert Thuma.
Contextul politic și viitorul mișcării interne
Internele PNL din București sunt în continuare marcate de o luptă pentru influență și direcție, într-un context politic mai amplu în care partidul încearcă să-și reafirmă poziția înaintea alegerilor locale și generale. Tensiunile generate de aceste încercări de remaniere nu doar că fragilizează coeziunea echipei, ci și pun în lumină fragilitățile strategice în abordarea schimbărilor interne.
Deși Bolojan a pierdut apăsat votul, dorința sa de a restructura organizația nu a fost complet eclipsată, iar contextul actual lasă loc pentru noi mișcări și reacții din partea celor implicați. În acest moment, viitorul relațiilor interne din PNL București depinde de modul în care liderii vor reuși să gestioneze această criză de încredere și control, fiind evident că dezbaterile legate de conducerea și strategie rămân deschise, iar scena politică internă este în continuare în agitație.
