ULTIMA ORĂ
Deputatul PNL Mihai Culeafă se alătură taberei care îl susține pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, declarând că alegerea sa este menită să aducă stabilitate politică în România, în detrimentul unor potențiale escaladări ale conflictelor interne Premierul desemnat Adrian VEȘTEA este încrezător înaintea negocierilor pentru formarea noului Guvern și nu ia în calcul un eșec la votul de învestire Erste: Incertitudine politică amară în România, fără guvern Primarul comunei Sânger, județul Mureș, Vasile Grec, a fost demis din funcție în urma unui referendum Premierul desemnat Adrian Veștea încrezător în formarea guvernului, dar CONFRUNTAT cu refuzul USR Adrian Veștea, premierul desemnat de Președintele Klaus Iohannis, și-a exprimat încrederea vineri seara că guvernul său va trece de votul Parlamentului în cursul acestei săptămâni Primarul comunei Sânger, județul Mureș, Vasile Grec, a fost demis duminică de locuitori în urma unui referendum local Deputatul PNL Mihai Culeafă se alătură taberei care îl susține pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, declarând că alegerea sa este menită să aducă stabilitate politică în România, în detrimentul unor potențiale escaladări ale conflictelor interne Premierul desemnat Adrian VEȘTEA este încrezător înaintea negocierilor pentru formarea noului Guvern și nu ia în calcul un eșec la votul de învestire Erste: Incertitudine politică amară în România, fără guvern Primarul comunei Sânger, județul Mureș, Vasile Grec, a fost demis din funcție în urma unui referendum Premierul desemnat Adrian Veștea încrezător în formarea guvernului, dar CONFRUNTAT cu refuzul USR Adrian Veștea, premierul desemnat de Președintele Klaus Iohannis, și-a exprimat încrederea vineri seara că guvernul său va trece de votul Parlamentului în cursul acestei săptămâni Primarul comunei Sânger, județul Mureș, Vasile Grec, a fost demis duminică de locuitori în urma unui referendum local
AcasăAnalize › Președintele Nicușor Dan contestă modificările privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificările aduse prin ordonanță de urgență prevederilor referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
Analize

Președintele Nicușor Dan contestă modificările privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificările aduse prin ordonanță de urgență prevederilor referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

Președintele Nicușor Dan contestă modificările privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificările aduse prin ordonanță de urgență prevederilor referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Decizia vine în urma aprobării de către Parlament a unei legi care modifică regulile privind administrarea acestor companii.

Obiecții legate de legalitate și bicameralism

Administrația Prezidențială a anunțat că sesizarea vizează Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025. Actul normativ modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. De asemenea, sunt vizate și modificările ulterioare aduse prin Legea nr. 187/2023.

Principalul motiv al nemulțumirii președintelui Dan îl reprezintă modificările aduse modului în care sunt remunerați administratorii întreprinderilor publice. Acesta consideră că noile prevederi încalcă principiul legalității. O altă problemă ridicată este cea a încălcării principiului bicameralismului, element fundamental al sistemului legislativ românesc.

Detalierea nemulțumirilor

Un punct central al sesizării se referă la articolul 8 alineatul (9) din OUG nr. 109/2011. Acesta a fost modificat prin Legea nr. 158/2025. Noua formă prevede că plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, fără a face parte din remunerație. Aceasta va fi menționată în contractul de mandat, alături de alte beneficii, sub condiția ca totalul acestora să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare.

Documentul trimis la CCR atrage atenția asupra posibilelor efecte ale acestor modificări. Se menționează că orice plată către administrator care nu este considerată indemnizație de mandat, dar se încadrează în plafonul acceptat, ar putea influența auditul și controlul cheltuirii banului public. În acest sens, se invocă afectarea prevederilor articolului 135 alineatul (2) litera b) din Constituție, care prevede că statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică.

Contextul legislativ

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2025 a fost adoptată cu scopul de a modifica și adapta cadrul legislativ privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Aceste modificări au fost apoi supuse aprobării Parlamentului, unde au suferit o serie de amendamente. În urma dezbaterilor din Camera Deputaților, camera decizională, legea a fost adoptată.

Președintele Nicușor Dan a exercitat atribuțiile sale constituționale prin trimiterea sesizării la Curtea Constituțională. Acum, CCR va analiza legalitatea și constituționalitatea prevederilor contestate. Decizia Curții va avea un impact semnificativ asupra modului în care vor funcționa întreprinderile publice și asupra modului în care vor fi reglementate beneficiile administratorilor.

Sursa: Gândul