Conform Stiripesurse.ro: Președintele Nicușor Dan a retrimis Parlamentului legea privind intervenția împotriva urșilor care pătrund în localități, invocând riscuri de ucidere a unor exemplare fără justificare reală. Deși recunoaște amploarea problemei, șeful statului solicită eliminarea cotelor bazate pe punctajul blănii și introducerea unui registru electronic național pentru monitorizare în timp real. De asemenea, a cerut renunțarea la cotele automate de vânătoare pentru anii 2026-2027.
Asigurarea unui caracter selectiv al intervențiilor
Nicușor Dan subliniază că repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu garantează vizarea animalelor care generează conflicte reale. Pentru a eficientiza măsurile letale, președintele propune prioritizarea exemplarelor habituate și cu comportament conflictual documentat. Selecția acestora ar trebui să se bazeze pe date locale și pe analiza alternativelor neletale. O cotă numerică nu ar trebui să devină un obiectiv obligatoriu sau o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului.
Criteriile actuale, bazate pe punctajul blănii, sunt verificabile doar după recoltare și preparare, nu înaintea intervenției. Parlamentul este rugat să reevalueze aceste criterii și să instituie reguli de selecție aplicabile anterior, care să protejeze structura populației pe sexe și vârste, exemplarele dominante și grupurile familiale.
Pentru fondurile care se suprapun cu arii naturale protejate, calculul cotei ar trebui să excludă explicit aceste suprafețe. Localizarea acțiunilor ar trebui verificată geospațial, iar transferul cotelor între fonduri interzis sau permis doar în urma unei noi evaluări științifice motivate.
Reanalizarea cotelor stabilite pentru 2026-2027
Legea supusă reexaminării stabilește cote de prevenție și intervenție pentru 2026, care se aplică automat și pentru 2027. Nicușor Dan atrage atenția că o cotă adecvată pentru un an nu poate fi prezumată ca fiind potrivită și pentru anul următor, având în vedere dinamica populației, mortalitatea naturală, braconajul, reproducerea și schimbările de distribuție.
Aplicarea automată a aceluiași plan pentru 2027, fără o evaluare intermediară, riscă să transforme o decizie bazată pe date specifice într-un automatism administrativ. Mai mult, intrarea în vigoare a legii în a doua parte a anului 2026 ar putea concentra realizarea cotelor anuale într-un interval scurt, generând presiune operațională și afectând selectivitatea și calitatea raportării.
Președintele recomandă reanalizarea nivelului de prevenție pentru 2026 și eliminarea aplicării automate a cotelor pentru 2027. Nivelurile pentru 2027 ar trebui stabilite doar după publicarea unei evaluări actualizate, care să includă mortalitatea cumulată, rezultatele recoltărilor din 2026, structura demografică și evoluția conflictelor. Metodologia și datele ar trebui să fie publice și verificabile.
Instituirea unui sistem național de monitorizare în timp real
Legea actuală aprobă un plafon național și o repartizare pe fonduri cinegetice, dar nu oferă un mecanism unic prin care autoritatea să cunoască în timp real numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Existența unor cote mici pe fiecare fond nu elimină riscul depășirii plafonului, consecință ireversibilă în cazul unei specii strict protejate.
Curtea Constituțională a subliniat absența unui astfel de sistem ca o lacună legislativă. Nicușor Dan susține necesitatea remedierii acesteia printr-un registru electronic național, administrat de autoritatea centrală pentru protecția mediului. Acest registru ar trebui să condiționeze orice recoltare de înscrierea imediată, generând un identificator unic pentru fiecare exemplar și cuprinzând date esențiale precum fondul cinegetic, data, ora, coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, precum și documentare foto-video și probe biologice. Sistemul ar trebui să blocheze automat noi recoltări după atingerea cotei alocate și să notifice autoritatea.
Sursa: Stiripesurse.ro


