Conform Stiripesurse.ro: Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională Legea decarbonizării, recent adoptată de Parlament. Acțiunea vine ca urmare a unor amendamente care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de construcția unor capacități energetice noi, capabile să le înlocuiască. Șeful statului avertizează că aceste modificări ar putea anula un jalon deja îndeplinit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar putea supune România unor consecințe financiare semnificative, estimate la peste 2,5 miliarde de euro.
Riscuri financiare uriașe pentru România
Sesizarea depusă la Curtea Constituțională menționează un risc de corecție financiară de până la 1,8 miliarde de euro pentru reversibilitatea Jalonului 114 din PNRR. La aceasta se adaugă o penalizare separată de 770 de milioane de euro pentru neîndeplinirea Țintei 119a, care vizează retragerea suplimentară a 710 MW până la 31 august 2026. Mai mult, există pericolul blocării cererilor de plată 5 și 6 din PNRR, în valoare de aproximativ 8,8 miliarde de euro. Aceste sume reprezintă riscuri juridice și financiare distincte, nu pierderi certe.
Legea, trimisă spre promulgare pe 7 august, stipulează că termocentralele pe lignit și huilă nu pot fi scoase din exploatare înainte ca alte capacități energetice cu emisii reduse de carbon să fie instalate, racordate și puse în funcțiune. Nicușor Dan critică faptul că această condiționare transformă calendarul obligatoriu de retragere a centralelor pe cărbune într-o obligație dependentă de evenimente viitoare incerte, fără un termen maxim stabilit pentru finalizarea noilor investiții.
Controverse legate de noi capacități și ajutoare de stat
Președintele contestă, de asemenea, excepțiile introduse de Parlament de la interdicția construirii unor noi capacități energetice pe cărbune. Aceste excepții permit construcția în situații de securitate națională, stare de urgență, mobilizare, război, constituirea stocurilor de siguranță, gestionarea urgențelor, stocarea energiei, consumul dispecerizabil și dezvoltarea interconexiunilor. Nicușor Dan consideră că nu este suficient de clară legătura dintre aceste obiective și necesitatea utilizării lignitului sau huilei, iar noile capacități construite în baza acestor derogări ar fi scutite de celelalte prevederi ale ordonanței privind decarbonizarea. Această situație, combinată cu amânarea închiderii centralelor existente, creează un risc de consolidare a dependenței de combustibili fosili.
O altă critică vizează noțiunea nedefinită de „capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”. Legea nu specifică criteriile de similitudine (putere, flexibilitate, tehnologie etc.) și nici cine stabilește dacă noile capacități îndeplinesc condițiile necesare pentru închiderea unei centrale pe cărbune, lăsând loc interpretărilor.
Nicușor Dan invocă și deciziile Comisiei Europene privind autorizarea ajutoarelor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia (aproximativ 2,658 miliarde de euro) și Complexul Energetic Valea Jiului (aproximativ 790 de milioane de euro). Modificarea unilaterală a condițiilor de închidere ar putea transforma aceste ajutoare în sprijin neautorizat, cu riscul recuperării sumelor deja plătite.
De asemenea, președintele atrage atenția asupra unui conflict intern în lege, operatorii fiind puși în situația de a încălca fie obligația de închidere, fie interdicția de a închide unitățile înainte de funcționalitatea noilor capacități, în condițiile în care construcția acestora poate depinde de terți.
În final, Nicușor Dan se referă la obligația constituțională de protecție a mediului, subliniind că amânarea închiderii centralelor poluante fără un termen clar și fără garanții pentru realizarea investițiilor alternative afectează mediul pe perioada funcționării acestora.
Sursa: Stiripesurse.ro
