Conform Stiripesurse.ro: Președintele Klaus Iohannis a decis să trimită legea care ar putea debloca șapte mari proiecte hidroenergetice înapoi Parlamentului pentru reexaminare. Această decizie vine după ce președintele nu a reușit să blocheze actul normativ pe calea Curții Constituționale, judecătorii respingând toate obiecțiile sale. Klaus Iohannis invocă acum oportunitatea proiectelor, lipsa unor evaluări actualizate și riscurile pentru mediu.
Miza este una importantă pentru sistemul energetic național. Legea permite scoaterea unor terenuri din arii naturale protejate pentru finalizarea unor amenajări hidroenergetice aprobate înainte de iunie 2007. De asemenea, anumite proiecte de securitate națională și lucrări la capacități energetice existente sunt exceptate de la procedurile de evaluare a impactului asupra mediului. Ministerul Energiei a identificat șapte amenajări Hidroelectrica ce ar putea beneficia: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca. Unele dintre acestea sunt finalizate în proporție de peste 80%, dar sunt blocate de probleme juridice și de mediu.
Președintele trimite legea înapoi după respingerea de la CCR
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților în octombrie 2025, după ce fusese respinsă inițial de Senat. Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, invocând încălcări ale dreptului la un mediu sănătos și ale legislației europene. CCR a decis însă, în iunie 2026, că legea este constituțională. Prin urmare, președintele a optat pentru a doua cale prevăzută de Constituție, aceea de a solicita reexaminarea legii de către Parlament.
Această manevră nu anulează legea, dar obligă Parlamentul să reia dezbaterea pe marginea prevederilor sale. Susținătorii legii, precum senatorul Daniel Zamfir, consideră că proiectele sunt vitale pentru securitatea energetică a României și acuză ONG-urile de mediu și USR că împiedică dezvoltarea țării. Pe de altă parte, organizațiile de mediu argumentează că finalizarea unor proiecte vechi ar putea aduce prejudicii ireversibile habitatelor naturale, iar beneficiul energetic nu justifică eliminarea garanțiilor de protecție.
Șapte proiecte hidroenergetice așteaptă deblocarea
Printre proiectele vizate de lege se numără amenajările hidroenergetice de la Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, pe Jiu la Livezeni–Bumbești, pe Olt la Cornetu–Avrig, complexul Cerna–Motru–Tismana (etapa a II-a) și amenajarea Cerna–Belareca. Răstolița este realizată în proporție de 91%, Livezeni–Bumbești de 87%, iar Surduc–Siriu de 85%. Termenele de finalizare avansate pentru unele proiecte sunt chiar 2028-2030.
Proiectul Răstolița, de exemplu, are o putere instalată de 35,5 MW și o producție estimată de 39,5 GWh/an, dar Ministerul Energiei consideră incert termenul de punere în funcțiune. Amenajarea Livezeni–Bumbești ar aduce 65,24 MW, iar Surduc–Siriu, 97 MW. Cea mai mare capacitate, aproximativ 131 MW, este asociată amenajării Cornetu–Avrig, deși componentele proiectului sunt în stadii de execuție diferite.
Riscuri pentru mediu și proceduri simplificate
Una dintre obiecțiile principale ale președintelui Iohannis vizează criteriul istoric al legii. Acesta susține că existența unei hotărâri guvernamentale sau a unui decret de stat anterior anului 2007 nu garantează viabilitatea tehnică, utilitatea energetică sau sustenabilitatea economică a unui proiect după aproape două decenii. Legea nu condiționează aplicarea derogărilor de verificarea situației juridice actuale, a stadiului lucrărilor, a costurilor sau a capacității suplimentare ce poate fi pusă în funcțiune.
Președintele avertizează că legea nu are un termen limită, permițând teoretic reactivarea unor investiții din perioada comunistă fără o evaluare actualizată. El cere ca fiecare proiect să fie analizat individual pe baza unor date tehnice, economice și de mediu actuale. De asemenea, Iohannis atrage atenția asupra unui dezechilibru procedural: simpla corectare a unei erori de delimitare a unei arii protejate necesită studii științifice și avize complexe, în timp ce scoaterea unor suprafețe pentru hidrocentrale se poate face printr-o procedură simplificată, în termen de 60 de zile, de către Ministerul Mediului.
O altă prevedere contestată exclude de la evaluarea de mediu proiectele legate de apărare, securitate națională sau reacție la urgențe, precum și capacitățile existente supuse unor lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare în arii protejate. Președintele consideră această ultimă excepție prea largă, subliniind că retehnologizarea sau modernizarea pot implica modificări semnificative ale parametrilor instalației și impact asupra mediului. Se solicită eliminarea sau restrângerea acestei excepții și introducerea unei verificări preliminare.
Sursa: Stiripesurse.ro
