Conform Libertatea: Președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea unei legi privind scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate, invocând necesitatea unei analize de fond a oportunității și eficienței legislative, precum și consolidarea garanțiilor de protecție a mediului.
Date din 2021, folosite pentru decizii din 2026
Administrația Prezidențială atrage atenția că fundamentarea inițială a legii se bazează preponderent pe criza prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă din acel context. Reexaminarea, în schimb, are loc în 2026, iar datele tehnice, economice și de mediu nu au fost actualizate corespunzător.
Președintele subliniază că aprobările emise anterior anului 2007 nu mai garantează, după aproape două decenii, fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică sau sustenabilitatea economică a proiectelor. Se impune o verificare a stadiului actual al lucrărilor, a costurilor de finalizare, a duratei estimate și a posibilității implementării unor soluții mai puțin nocive pentru mediu.
Ce prevedea legea trimisă la promulgare
Actul normativ permitea autorității centrale pentru protecția mediului să dispună, la solicitarea beneficiarului, scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate, vizând obiective de investiții hidroenergetice aprobate și aflate în execuție sau demarate înainte de iunie 2007.
Legea introducea și excepții de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte legate de apărare, securitate națională sau situații de urgență. De asemenea, viza capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice din arii protejate, supuse lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare. Totuși, administrația prezidențială consideră că legea, în forma actuală, oferă garanții procedurale reduse pentru scoaterea definitivă a unor suprafețe din arii protejate.
Riscul de suprapunere legislativă și noi litigii
Șeful statului semnalează și suprapunerea unor reglementări care afectează proiectele hidroenergetice și obiectivele de interes public major. Sunt menționate Ordonanța de urgență nr. 175/2022, legislația privind securitatea națională, evaluarea impactului asupra mediului, precum și noile dispoziții europene și naționale privind zonele prioritare pentru biodiversitate.
Această suprapunere ar putea genera competențe concurente între instituții, proceduri administrative dificil de corelat și, implicit, noi litigii care ar bloca proiectele. Se impune, așadar, elaborarea unui cadru legislativ unitar, clarificând proiectele vizate, autoritățile competente și garanțiile de mediu.
Clarificările tehnice cerute de Klaus Iohannis
Pentru o aplicare univocă, administrația prezidențială propune redefinirea și clarificarea unor noțiuni cheie. Printre acestea se numără definirea clară a „beneficiarului” și a criteriilor obiective pentru identificarea entităților ce pot solicita modificarea limitelor ariilor protejate.
Se cere excluderea explicită a siturilor Natura 2000, precizându-se că derogările nu se pot aplica acestor suprafețe protejate la nivel european. De asemenea, se solicită obligativitatea studiilor științifice și a avizelor de specialitate emise înainte de orice decizie de modificare a limitelor ariilor protejate, precum și clarificarea termenilor tehnici precum „mentenanță”, „retehnologizare” și „modernizare”, cu criterii pentru diferențierea impactului lucrărilor.
Curtea Constituțională a stabilit anterior, prin Decizia nr. 735/2026, că legea respectă Constituția în raport cu sesizarea analizată. Judecătorii CCR au apreciat că prevederile se referă la arii de interes național, nu la situri Natura 2000, iar legislația europeană rămâne aplicabilă. Decizia CCR confirmă constituționalitatea textului, dar nu blochează dreptul președintelui de a cere o nouă analiză privind oportunitatea și claritatea normelor.
Sursa: Libertatea
