Conform Gândul: Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a cerut o mai mare putere pentru Uniunea Europeană în domeniul politicii externe, la scurt timp după rezultatele electorale din Ungaria. Această solicitare a generat controverse în rândul statelor membre, mai ales în contextul dreptului de veto, o problemă sensibilă pentru unele țări.
Dreptul de veto, un subiect sensibil
Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii este dreptul de veto, pe care România nu l-a exercitat niciodată. Prim-ministrul Ilie Bolojan a cerut înlăturarea acestui drept, poziție care arată deschiderea României către o mai mare integrare europeană. Totuși, acest aspect este controversat în rândul statelor membre. Unele țări, mai ales cele cu o influență mai mică, se tem că liderii de la Bruxelles ar putea crea un monopol de putere.
Reacțiile experților
Radu Carp, politolog, a subliniat că adevărata problemă nu este limitarea dreptului de veto, ci lipsa de consens în privința marilor dosare de politică externă, inclusiv în contextul războiului din Ucraina. El a afirmat că, chiar și după schimbarea de guvern în Ungaria, consensul nu este ușor de obținut. „Problema nu e votul, o majoritate calificată, ci faptul că pe marile dosare de politică externă nu există un consens mai larg.”, a precizat Carp. Acesta a mai adăugat că „Europa cu două viteze este o formulă care n-are corespondent în realitate. Uniunea Europeană întotdeauna a funcționat inegal, cu mai multe viteze în funcție de politică”.
Radu Magdin, de asemenea politolog, consideră că prin propunerea Ursulei Von der Leyen s-ar urmări eliminarea posibilității de a bloca deciziile importante ale UE de către unul sau doi membri, așa cum s-a întâmplat în cazul Ungariei. Magdin a explicat că trecerea la votul cu majoritate calificată nu înseamnă eliminarea dreptului de vot, ci doar eliminarea posibilității de blocare. El a subliniat că „UE va deveni mai agilă și mai abilă în a lua măsurile corecte și necesare pentru a rezolva diversele tensiuni, crize și dificultăți prin care trecem”.
Implicațiile pentru România
Deși România nu a folosit niciodată dreptul de veto și a solicitat chiar renunțarea la acesta, politologii sunt de părere că țara noastră nu va fi afectată. Radu Carp observă că România a evoluat în ultimii ani în cadrul UE. El a explicat că voturile României sunt negociate atent și că țara noastră este un beneficiar net al fondurilor europene. Radu Magdin, pe de altă parte, atrage atenția că, dacă România nu ține pasul, riscă să rămână în urmă. „Dacă nu învățăm cum să facem lucrurile mai bine și mai repede, putem ajunge la câteva viteze distanță în urma nucleului de aproximativ 12 state-locomotivă care conduc în dezvoltarea UE”, a declarat expertul.
Comisia Europeană, condusă de Ursula Von der Leyen, are dreptul și obligația de a propune cele mai multe acte normative, potrivit lui Radu Magdin. Consiliul European, dar și EEAS au puterea de a interveni dacă se consideră că Comisia Europeană își depășește atribuțiile.
Sursa: Gândul
