Conform Libertatea: Premierul interimar a declarat că noua lege a integrității, deși conține un amendament pe care l-a numit „anormal”, trebuie votată pentru a nu pierde fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro. Corectarea „anormalității” legislative se va face ulterior.
Decizia Curții Constituționale (CCR) din 17 august a validat constituțional amendamentul PSD introdus în noua Lege a integrității, care prevede pierderea mandatului în termen de 30 de zile pentru aleșii cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, aplicabil chiar și situațiilor anterioare intrării în vigoare a legii. Acest amendament îl vizează direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, care și-a pierdut definitiv în iunie procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI).
Promulgarea legii, acum în sarcina președintelui Klaus Iohannis, poate fi făcută sau legea poate fi retrimisă Parlamentului. În acest context, Dominic Fritz riscă pierderea mandatului și a anunțat deja că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Controversa legată de decizia CCR a fost amplificată de faptul că aceasta a fost luată la scurt timp după o întâlnire neanunțată public între Simina Tănăsescu, consilier prezidențial, și Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.
Amendamentul PSD vizează pierderea mandatului
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, în primă lectură, modificările la legea ANI, ca urmare a deciziei CCR. Proiectul a primit 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri. Camera Deputaților fiind prima sesizată, proiectul va merge la Senat pentru dezbatere și vot final, acolo urmând a fi for decizional. Modificările urmăresc punerea legii în acord cu decizia CCR, introducând o fișă publică privind interesele financiare și eliminând obligația depunerii declarațiilor de către soți și parteneri.
Legătura dintre decizia CCR, introducerea amendamentului de către PSD și situația specifică a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, a generat numeroase dezbateri politice și juridice. Criticii susțin că legea este una „ad personam”, menită să elimine politicieni incomozi, în timp ce susținătorii argumentează că este necesară pentru consolidarea statului de drept și prevenirea corupției.
Impactul financiar al neadoptării legii, invocat de premierul interimar, subliniază importanța strategică a fondurilor europene pentru România. Cele 770 de milioane de euro ar putea fi direcționate către diverse proiecte de dezvoltare, iar blocarea lor ar avea consecințe economice negative. Guvernul caută astfel o soluție care să reconcilieze necesitatea respectării statului de drept cu imperativul accesării resurselor financiare externe.
Decizia finală privind promulgarea sau retransmiterea legii în Parlament aparține președintelui Klaus Iohannis. Acesta are opțiunea de a semna legea, făcând-o astfel aplicabilă, sau de a o retrimite legislativului pentru reexaminare, dacă consideră că există motive de neconstituționalitate sau oportunitate. În orice caz, viitorul legii și, implicit, al mandatelor aleșilor vizați, depinde de această decizie prezidențială. Dominic Fritz a anunțat deja că, în cazul în care legea va fi promulgată în forma actuală, va căuta protecția CEDO.
Sursa: Libertatea
