Conform Stiripesurse.ro: Premierul demis Ilie Bolojan a respins vineri acuzațiile conform cărora Guvernul ar fi contribuit la criza energetică prin golirea lacurilor de acumulare, susținând că operațiunile au fost necesare pentru mentenanța infrastructurii hidroenergetice. Totodată, Bolojan a apărat decizia de înlocuire a centralelor pe cărbune, menționând că acestea au devenit nerentabile, dar a criticat lipsa construcției la timp a centralelor pe gaz care trebuiau să le preia locul.
Lacurile de acumulare, golite pentru mentenanță
Într-un interviu acordat RFI, premierul demis a fost confruntat cu acuzații de neglijare și chiar sabotare a sistemului hidroenergetic prin golirea lacurilor de acumulare, în timp ce capacitățile pe cărbune au fost închise fără a fi înlocuite. Bolojan a respins categoric aceste afirmații.
„Toate lacurile care au avut apa golită au avut-o din motive de mentenanță”, a declarat Bolojan. Potrivit acestuia, după finalizarea lucrărilor, acumulările sunt reumplute, iar intervențiile erau esențiale pentru siguranța funcționării instalațiilor barajelor și hidrocentralelor. Multe dintre marile acumulări hidrotehnice din România au o vechime de zeci de ani, iar lipsa întreținerii poate pune în pericol inclusiv capacitatea de evacuare controlată a apei în caz de viituri. Sistemele de golire ajunseseră afectate de depuneri și necesitau reparații urgente.
Centralele pe cărbune, o necesitate economică
În ceea ce privește centralele pe cărbune, Bolojan a explicat că retragerea acestora nu a fost determinată exclusiv de politica europeană de mediu, ci a avut la bază o problemă economică majoră. Randamentul scăzut al instalațiilor vechi, coroborat cu costurile certificatelor de CO2, făceau ca aceste centrale să funcționeze în pierdere.
„Astăzi, datorită randamentelor scăzute, certificatelor de CO2 și sistemelor de producție, dacă nu ai modernizat aceste centrale, ele funcționează în pierdere puternică, ceea ce înseamnă costuri masive și atunci înlocuirea lor cu centrale pe gaz mult mai eficiente era o necesitate”, a afirmat Bolojan.
Cu toate acestea, premierul demis a criticat modul în care România a gestionat tranziția de la cărbune la gaze. El a subliniat că s-au avut cinci ani la dispoziție pentru a construi centralele pe gaz care să înlocuiască capacitățile pe cărbune, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Critici dure la adresa managementului energetic
Bolojan a tras un semnal de alarmă cu privire la modul în care sectorul energetic a fost administrat în ultimii ani, vorbind despre o combinație de decizii greșite, incompetență și, posibil, rea-voință. El a indicat investițiile întârziate ale companiilor de stat, blocarea rețelelor prin avize tehnice de racordare acordate proiectelor care nu s-au concretizat și lipsa capacităților de stocare.
România se confruntă și cu o problemă legată de dezvoltarea energiei regenerabile. Producția de energie fotovoltaică este mare în timpul zilei, când consumul este redus, iar surplusul este exportat la prețuri mici. Seara, însă, sistemul intră în deficit și țara este nevoită să importe energie la prețuri mai ridicate, deoarece nu au fost construite capacități de stocare suficiente.
Situația la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă rămâne fragilă din cauza debitului redus al Dunării. Nivelul apei în zona de unde se extrage apa pentru răcire asigură funcționarea pentru încă 4-5 zile. Autoritățile depun eforturi pentru a menține nivelul necesar prin dragare și redirecționarea debitului.
În ceea ce privește importurile, România se bazează masiv pe acestea, în special seara, ajungând la valori între 1.700 și 2.500 MW. Energia este importată prin interconexiunile regionale, inclusiv din Ucraina, atunci când sistemul acesteia dispune de excedent.
Sursa: Stiripesurse.ro
