Potrivit unor surse parlamentare, refuzul președintelui Nicușor Dan de a propune un premier la aproape 50 de zile de la consultarea partidelor ar putea genera un conflict juridic cu iz de natură constituțională. Acest blocaj intervine într-un moment crucial pentru formarea unui nou Guvern, unde atribuțiile sunt clar delimitate între șeful statului și Legislativ.
Atribuția principală a președintelui, în acest context, este desemnarea, prin decret, a unui candidat la funcția de prim-ministru. Ulterior, Parlamentul are rolul de a valida prin vot de învestitură lista miniștrilor și programul de guvernare propuse de candidatul desemnat. Ultima rundă de consultări politice în vederea desemnării unui prim-ministru a avut loc pe 23 iunie, iar de atunci președintele Nicușor Dan nu a avansat nicio propunere concretă.
Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate parlamentară
Președintele Nicușor Dan a declarat public că nu va desemna un nou prim-ministru până când partidele parlamentare nu îi vor prezenta o garanție a unei majorități de cel puțin 233 de voturi. Această condiție, consideră sursele citate, ar putea intra în conflict cu rolul instituțional al Parlamentului.
Argumentul principal al acestor surse este că, prin amânarea deliberată a desemnării unui candidat, președintele ar împiedica Parlamentul să își exercite atribuția constituțională de a acorda votul de învestitură unui nou Guvern. Constituția nu impune șefului statului obligația de a asigura succesul unui premier în formarea majorității parlamentare, ci doar de a propune un candidat. Perioada de 10 zile prevăzută în Constituție, între desemnare și votul din plen, este destinată tocmai negocierilor politice pe care premierul desemnat le poartă pentru a-și coagula sprijinul necesar.
Coagularea unei majorități nu este responsabilitatea șefului statului, ci a premierului propus, au subliniat sursele. Rolul președintelui Nicușor Dan se limitează la consultarea partidelor pentru a identifica un candidat cu cele mai mari șanse de a trece de votul Parlamentului. Ulterior, este sarcina candidatului desemnat să obțină cele 233 de voturi necesare.
Curtea Constituțională, posibil arbitru în conflictul juridic
Deși legile sau Constituția nu stipulează un termen fix în care președintele trebuie să propună un premier, existența unui blocaj constituțional ar putea fi clarificată de Curtea Constituțională. Sesizarea Curții poate fi făcută în cazul unui conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice.
În situația actuală, o astfel de sesizare ar putea determina Curtea Constituțională să îl oblige pe președintele Nicușor Dan să desemneze de îndată un nou prim-ministru. Conform legii, cinci entități au dreptul să sesizeze Curtea Constituțională în astfel de cazuri: Președintele României, președintele Camerei Deputaților, președintele Senatului, prim-ministrul și președintele Consiliului Superior al Magistraturii. În contextul actual, dacă situația persistă, ar putea apărea posibilitatea ca o astfel de sesizare să fie formulată.
Sursa: Stiripesurse.ro
