Conform Libertatea: PNL se confruntă cu noi tensiuni interne după ce Tribunalul București a suspendat, provizoriu, deciziile Congresului Extraordinar din 21 iunie. Decizia instanței readuce, în teorie, vechea conducere în fruntea partidului, însă tabăra condusă de Ilie Bolojan pare hotărâtă să meargă pe drumul stabilit, chiar cu riscul de a convoca noi congrese.
Convocare BPN informală fără adversari
La o ședință a Biroului Permanent Național (BPN) informală, desfășurată la scurt timp după decizia Tribunalului, nu au fost invitați liberalii considerați anti-Bolojan, precum Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea. Aceștia, potrivit hotărârii judecătorești, ar fi trebuit să redevină prim-vicepreședinți. Motivul invocat de tabăra lui Bolojan este că BPN convocat în seara cu pricina este cel rezultat în urma Congresului din 21 iunie, deci reprezentând o legitimitate diferită.
Congres pentru validarea statutului
Liderii PNL din tabăra Bolojan susțin că au consultat avocați și intenționează să organizeze un nou Congres, cu scopul de a revalida statutul partidului, nemodificat. „Vrem să venim cu același statut încă o dată. Același statut, nemodificat complet, la virgulă”, a declarat un participant la ședința informală. Decizia justiției nu este contestată în principiu, însă se dorește apărarea punctului de vedere în fața instanței. Se estimează că aceste congrese vor fi organizate rapid, fără a aduce modificări statutare, întrucât avocații consideră aceasta o cale de a consolida poziția actuală a conducerii. „O să facem câte Congrese este nevoie, fără să modificăm o literă din statut”, a precizat o altă sursă din interiorul partidului, sub protecția anonimatului.
Excluderi și privare de funcții
Există informații conform cărora tabăra Ilie Bolojan intenționează să demareze proceduri de excludere a membrilor care au contestat deciziile partidului prin prisma acțiunilor în instanță. Aceștia sunt numiți, în culise, „puciști”. În paralel, se ia în calcul posibilitatea ca aceștia să fie privați de funcțiile deținute în cadrul organizațiilor județene sau locale, ca măsură de retorsiune politică. „Nu am dat afară pe nimeni din partid. Doar că vine începutul sesiunii parlamentare și îi schimbăm pe toți, îi lăsăm fără funcție. Știți că la fiecare început de sesiune parlamentară se aleg toate funcțiile din Parlament, conform ponderii. Vă dau un exemplu concret. Doamna Pauliuc este acum președinta comisiei de Apărare? Nu o să mai fie”, a subliniat o sursă din PNL. Se anticipează că contestatarii vor iniția noi acțiuni în instanță pentru a întârzia procesul de excludere.
Contextul conflictual a început odată cu formarea Guvernului. După ce Eugen Tomac a depus mandatul de premier, președintele Klaus Iohannis l-a propus pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL la acel moment. Veștea nu și-a informat partidul despre această nominalizare, la cererea șefului statului. Ulterior, la congresul din 21 iunie, au fost anunțate proceduri de excludere pentru 16 contestatari, între care Veștea, Hubert Thuma, Rareș Bogdan și Alina Gorghiu, acuzați de acțiuni contrare intereselor PNL. Modificarea statutului a vizat și desființarea Biroului Executiv, introducând reguli de sancționare mai rapide. Totuși, decizia Tribunalului București a suspendat provizoriu toate aceste hotărâri. Vechea conducere a PNL își va recăpăta drepturile doar dacă va obține câștig de cauză și la Curtea de Apel București.
Sursa: Libertatea
