Conform Stiripesurse.ro: PNL își redesenează structura de putere prin modificări statutare majore, vizând centralizarea deciziilor și accelerarea procedurilor interne. Consiliul Național al partidului a aprobat eliminarea Biroului Executiv (BEx), a cărui atribuții executive vor fi preluate de noul Birou Permanent Național (BPN). Această reformă intervine într-un context tensionat, marcat de conflictul intern dintre tabăra președintelui Ilie Bolojan și cea a lui Adrian Veștea, acesta din urmă acuzând concentrarea puterii la nivel central.
BPN devine noul centru de comandă al PNL
Modificările statutare transformă BPN în principalul organism decizional al PNL între congrese. Acesta va avea atribuții extinse în ceea ce privește strategia politică, activitatea parlamentară, desemnarea candidaților, relația cu Guvernul, sancțiunile interne, controlul filialelor și finanțele partidului. Componența noului BPN va include membrii moțiunii câștigătoare, președinții organizațiilor județene și asimilate, opt vicepreședinți regionali și trezorierul partidului. Vicepreședinții regionali vor fi aleși prin votul BPN, la propunerea președintelui PNL, Ilie Bolojan, după consultarea organizațiilor din fiecare regiune de dezvoltare.
Președintele PNL capătă, de asemenea, un rol consolidat. Acesta va conduce negocierile politice, va prezida lucrările organismelor interne și va avea un cuvânt greu de spus în desemnarea conducerii organismelor de litigii și control financiar. Secretarul general, deși își menține responsabilitatea organizatorică, va numi echipa sa de colaboratori cu acordul președintelui.
Alegerea conducerii prin moțiuni cu echipă și proceduri disciplinare accelerate
O schimbare fundamentală vizează modul de alegere a conducerii partidului. Congresul nu va mai vota separat funcțiile de conducere, ci se va opta pentru alegerea prin moțiuni care vor include atât linia politică, cât și echipa propusă pentru conducere. Votul pe echipa anexată moțiunii va fi „la pachet”, eliminând competiția individuală pentru diverse funcții. Situația în care există o singură moțiune va impune un vot deschis, o prevedere care ridică semne de întrebare privind democratizarea internă.
Pe plan disciplinar, procedurile vor fi accelerate. Termenul de preaviz pentru membrii supuși sancționării este redus la 24 de ore, iar sancțiunile intră în vigoare din momentul comunicării, nu al rămânerii definitive. Mai mult, BPN va putea interveni direct dacă filialele locale nu sancționează membrii care se abat de la linia partidului, consolidând astfel controlul central asupra structurilor teritoriale.
Sancțiuni și demiteri mai ușoare pentru filialele nesupuse
Modificările statutare acordă BPN puterea de a demite mai ușor liderii județeni sau chiar de a dizolva birourile politice județene. Pragul necesar pentru aceste decizii scade de la două treimi la jumătate din membrii BPN, facilitând astfel intervenția conducerii centrale în organizațiile județene. De asemenea, organizațiile cu rezultate slabe la alegeri, clasate între ultimele zece, pot fi vizate de demitere de drept, o măsură care va intra în vigoare după alegerile din 2027. BPN va stabili și calendarul alegerilor județene și va valida rezultatele acestora.
În ceea ce privește organismele de control intern, Curtea de Arbitraj este înlocuită cu Comisia Națională de Litigii, ale cărei conduceri vor fi desemnate prin BPN, la propunerea președintelui partidului. Această schimbare elimină rolul Curții de Arbitraj ca garant al statutului.
Control extins asupra candidaturilor din partea BPN
Noul statut stipulează că BPN va decide candidatul pentru funcția de prim-ministru și va aproba desemnările pentru funcții ministeriale sau în administrația publică centrală. De asemenea, BPN va exercita controlul asupra listelor pentru alegerile parlamentare și europarlamentare, având ultimul cuvânt în cazul divergențelor cu organizațiile județene. Chiar și candidatura pentru Președinția României va trece prin filtrul BPN, care va supune Consiliului Național lista candidaților, urmând ca alegerea finală să fie făcută prin votul tuturor membrilor PNL, conform regulamentului intern.
Contextul politic în care au fost adoptate aceste modificări este cel al tensiunilor dintre tabăra Ilie Bolojan și cea Adrian Veștea. După desemnarea lui Veștea drept candidat la funcția de prim-ministru, conducerea PNL, dominată de facțiunea Bolojan, a decis să nu susțină un Guvern condus de acesta. Această decizie a generat contestații în instanță din partea susținătorilor lui Veștea, care acuză centralizarea excesivă a puterii și limitarea competiției interne.
Sursa: Stiripesurse.ro
