Conform Libertatea: PNL contestă decizia Tribunalului București privind suspendarea hotărârilor de Congres
Partidul Național Liberal (PNL) a reacționat ferm, miercuri, după ce Tribunalul București a decis suspendarea hotărârilor adoptate în cadrul Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026. Conducerea partidului susține că măsura instanței nu afectează validitatea deciziilor deja luate și că noile structuri de conducere își exercită pe deplin atribuțiile statutare. Avocații PNL au explicat că suspendarea produce efecte doar pentru viitor, iar deciziile implementate nu pot fi anulate retroactiv. Partidul a anunțat că va contesta hotărârea prin toate căile legale disponibile.
Liberalii critică implicarea instanțelor în disputele interne și un posibil conflict de interese
PNL a lansat acuzații privind mutarea problemelor politice în sfera judiciară, criticând înființarea, pe 23 iunie 2026, a șase completuri specializate exclusiv în litigiile legate de partidele politice, la doar două zile după Congresul Extraordinar. Partidul susține că aceste completuri au fost create printr-o decizie a președintelui Tribunalului București, fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, liberalii au contestat repartizarea unui dosar legat de anularea hotărârilor Congresului către judecătoarea M.L., invocând un posibil conflict de interese. Judecătoarea ar fi fost, potrivit PNL, detașată anterior la Ministerul Justiției, pe durata mandatului fostului ministru, care este în prezent reclamant în proces, motiv pentru care partidul va solicita recuzarea sa.
Alexandru Muraru, prin intermediul unei postări pe Facebook, a afirmat că PNL va apăra „cu toate mijloacele votul membrilor săi și principiile democratice”. El a subliniat participarea a 1.886 de delegați la Congresul Extraordinar din 21 iunie, unde 1.769 au votat pentru Ilie Bolojan, reprezentând 93,8% din voturile exprimate. Muraru a criticat faptul că oponenții din partid „nu au avut curajul să intre în competiție cu propriii colegi” și că au „boicotat votul membrilor de partid”.
Vicepreședintele PNL, Robert Sighiartău, a catalogat decizia instanței drept un „atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”, afirmând că s-a încercat schimbarea conducerii partidului din interior, fără succes, și că ulterior lupta a fost mutată în justiție. El a acuzat că se contestă nu doar o conducere, ci „votul și voința membrilor Partidului Național Liberal”.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a calificat decizia Tribunalului București de a suspenda hotărârea Consiliului Național privind organizarea Congresului drept „ilogică”, subliniind că măsura vizează organizarea unui congres care a avut deja loc și a emis decizii. El a exprimat rezerve cu privire la rolul măsurilor provizorii în acest context și nu a exclus posibilitatea ca instanța să anuleze complet Congresul și deciziile luate, deși consideră că solicitările reclamanților ar fi trebuit respinse.
Decizia Tribunalului București este considerată un succes de către susținătorii lui Adrian Veștea, care au inițiat demersul în instanță, contestând legalitatea hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar din cauza tensiunilor interne și a acuzațiilor de nereguli în organizare.
Ce urmează după decizia instanței
Conducerea PNL a anunțat că va respecta procedurile legale și va depune la Tribunalul București lista noii structuri de conducere și modificările statutare. Totodată, avocații partidului vor continua să conteste hotărârile instanței considerate nejustificate. Primul termen al procesului privind anularea hotărârilor Congresului Extraordinar este programat pentru 8 iulie 2026. PNL susține că, în ciuda incertitudinii create, decizia nu schimbă situația curentă din partid și va folosi toate căile legale și democratice pentru a apăra partidul, votul membrilor săi și principiile democratice.
Sursa: Libertatea
