Un parc bucureștean de 12,2 hectare, situat între străzile Constantin Brâncuși și Liviu Rebreanu, devine scena unei dispute juridice și a unui dezastru ecologic, într-un context de ilegalități și scandaluri care zguduie autoritățile locale și comunitatea de mediu. Dosarul în care Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan solicită anularea actului din 2005, prin care terenul a fost retrocedat, are o nouă înfățișare pe data de 27 ianuarie, la Tribunalul București. În paralel, terenul, odată manierat cu vegetație, a fost năpădit de incendii și tăieri sistematice, care au dus la dispariția a aproape 1.500 de arbori, iar zona a devenit un teren arid, fără nici urmă de vegetație.
Când legile sunt subjugate de interesele financiare
De-a lungul ultimelor ani, terenul a devenit victimă sigură a hoților de natură, în condițiile în care autoritățile locale și instituțiile de control au fost incapabile să oprească fenomenul. “Poliția Locală a Sectorului 3 și Garda de Mediu au fost sesizate în repetate rânduri, dar amenzile aplicate nu au avut efectul scontat”, explică activiștii de mediu. Terenul a fost transformat într-un câmp uscat, departe de orice aspect de spațiu verde, în pofida promisiunilor anterioare ale primarului Nicușor Dan de a crea și menține astfel de zone. Lipsa Registrului Spațiilor Verzi rămâne un obstacol major în protejarea terenului, lucru recunoscut chiar de autorități, deși promisiunile făcute de edilul-șef rămân ancora în declarații.
În același timp, moștenitorul legal al proprietății, Petre Băjenaru, apare ca un personaj cheie în această poveste. El a preluat dosarele aflate pe rolul instanțelor și, potrivit unor informații, este implicat în piața imobiliară din Capitală, fiind asociat cu firmele BASP Property SRL și BASP Ideal SRL, care au închiriat sediul Ministerului Fondurilor Europene cu o sumă de peste 2,4 milioane de euro anual — o cifră care ridică semne de întrebare cu privire la interesul economic din spatele situației terenului.
Un dezastru ecologic și lipsa de reacție a autorităților
Ultima tăiere majoră din zonă a avut loc la finalul anului 2025, când ultimul copac matur a fost doborât, lăsând terenul complet lipsit de vegetație. Este o realitate tragică, în condițiile în care activiștii de mediu au relatat că au fost martori la operațiuni de otrăvire și tăieri ilegale, fiind de multe ori amenințați de aceiași „drujbari” care acționează peste legi.
Contextul devine și mai alarmant având în vedere că surveillancele, patrulele și sesizările depuse la autoritățile abilitate nu au fost suficiente pentru a opri distrugerile. Autoritățile locale se prevalează de lipsa documentelor oficiale, precum Registrul Spațiilor Verzi, pentru a nega chiar natura de spațiu verde a terenului, considerat în opinia proprietarilor și a administratorilor săi, exclusiv terenuri de curți și construcții.
Deși problemele sunt cunoscute și declarative, situația zonei a rămas în impas, iar ce urmează riscă să fie și mai dramatic. Curtea de Conturi a confirmat recent că anumite proiecte de infrastructură, precum Bulevardul Hațieganu, nu au fost recepționate legal, iar costurile reale ale lucrărilor au fost ascunse, accentuând suspiciunile de corupție și de neglijență.
În timp ce procesul juridic continuă și autoritățile par a fi împotmolite în propriile lor neglijențe, riscul distrugerii totale a parcului este tot mai real. În lipsa unor decizii ferme și a intervențiilor concrete pentru protejarea acestei zone, soarta ultimelor copaci și a unei părți importante din patrimoniul natural al capitalei pare deja pecetluită, lăsând loc pentru speranța că istoria nu se va repeta în mod definitiv.
