Bucureștiul înregistrează un progres impresionant în gestionarea deșeurilor plastice, metalice și din sticlă, odată cu implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în ultimul an. Potrivit datelor centralizate, peste 59.000 de tone de astfel de ambalaje au fost returnate în Capitală, indicând un interes crescut al consumatorilor pentru reciclare și responsabilitate ecologică. Acest sistem, parte a eforturilor naționale de transformare a economiei părți din ambalaje în resurse reutilizabile, pare să-și atingă obiectivele și chiar să depășească așteptările.
### Dominanța sticlei și distribuția între sectoare
Analiza datelor arată că cea mai mare parte a ambalajelor colectate este reprezentată de sticlă, cu aproape 44.000 de tone, urmată de plastic, cu peste 13.100 de tone, și metal, cu aproximativ 2.300 de tone. În ciuda volumelor, plasticul se poziționează ca și materialul cel mai returnat ca număr de bucăți, fiind preferat pentru reciclare de către consumatori, chiar dacă sticla domină ca și greutate.
Din cele șase sectoare ale Bucureștiului, Sectorul 3 apare în fruntea clasamentului, cu peste 11,7 mii de tone de ambalaje returnate în decursul anului, majoritatea fiind sticlă. Pe locurile următoare se află Sectorul 6 și Sectorul 4, fiecare cu peste 10.800 de tone, în timp ce Sectorul 5, cel mai mic din punctul de vedere al volumului colectat, a înregistrat aproximativ 6.400 de tone. Aceste cifre relevă diferențele în comportament de consum și infrastructură de colectare între diversele zone ale orașului.
### Impactul național și evoluția sistemului
La nivel național, sistemul SGR a dus la returnarea a peste 5,2 miliarde de ambalaje în 2025, cu o rată de colectare de 83%, fiind un salt considerabil față de anii anteriori. În luna decembrie, peste 350 de milioane de ambalaje au fost colectate, atingând o rată lunară de returnare de aproape 72%. Aceste rezultate reflectă încrederea tot mai mare a consumatorilor în sistem și implicarea activă în procesul de reciclare.
Interesant este faptul că, de la începutul operațiunilor, în ultimii doi ani, în întreaga țară s-au colectat peste 8,5 miliarde de ambalaje de băuturi. Acest fapt nu doar subliniază succesul logistic al inițiativei, ci și potențialul pentru România de a deveni un exemplu de responsabilitate ecologică și închiderea ciclului economic al ambalajelor.
### Perspective și provocări
Chiar dacă Bucureștiul își arată un angajament clar pentru un mediu mai curat, diferențele între sectoare și tipurile de ambalaje returnate semnalează că mai sunt încă multe de făcut. Dezvoltarea infrastructurii de colectare, educarea populației și integrarea tehnologiilor inteligente în procesul de sortare sunt pași esențiali pentru a continua creșterea eficienței sistemului.
Pe termen lung, aceste tendințe indică o societate din ce în ce mai conștientă de impactul consumului asupra mediului. Cu sprijinul autorităților și al sectorului privat, România are șansa să își consolideze poziția în economia circulară și să devină un model în reciclare și gestionare responsabilă a deșeurilor. În acest context, așteptările sunt ca și în anii următori, sistemul SGR să devină și mai eficient, contribuind la un București și o țară mai sustenabile.
