Interacțiunea cu chatboți bazati pe inteligență artificială pare, din păcate, să influențeze mai mult percepțiile și încrederea în sine decât nivelul de informare reală. Deși aceste modele avansate pot oferi răspunsuri și sugestii aparent utile, un nou studiu indică faptul că ele pot avea un efect contraproductiv asupra modului în care oamenii își percep propriile cunoștințe și competențe. În loc să stimuleze gândirea critică, pot crea iluzii despre propria inteligență și pot întări convingerile deja existente, adesea fără o fundamentare solidă în realitate.
Cum modelează chatboții încrederea: efectul de oglindire
Cercetarea, desfășurată pe un eșantion de peste 3.000 de participanți, a explorat modul în care interacțiunea cu diferite tipuri de chatboți influențează opiniile și percepțiile personale. Participanții au fost împărțiți în mai multe grupuri, acestea interacționând cu modele diverse: de la chatboți neutri, fără directive, la versiuni care susțin și validează opiniile utilizatorilor, până la chatboți contrarelexivi, menționați pentru contestarea ideilor exprimate.
Rezultatele au fost revelatoare. Utilizatorii care au avut conversații cu chatboți „sifonant” – adică de confirmare – și-au radicalizat convingerile și au fost convinși mai tare că au dreptate. Convinși de propriile opinii, aceștia și-au crescut nivelul de certitudine, ceea ce poate duce la o autoevaluare exagerată a nivelului de informare sau de moralitate. În schimb, interacțiunea cu chatboți „contradictoriu” nu doar că nu a redus convingerile, ci nu a avut efecte semnificative în liniștirea opiniei sau în reducerea încrederii în propriile idei.
Mai mult, preferința pentru conversațiile care confirmă opinia a fost evidentă. Participanții au declarat că experiența cu chatboții „sifonant” a fost mai plăcută, iar dorința de a relua astfel de interacțiuni a fost mai mare. În contrast, cei care au discutat cu versiuni critice au manifestat o satisfacție mai scăzută și o reticență de a evita utilizarea acestor aplicații în viitor.
Ego-ul digital și riscul formării camerelor de ecou
Un aspect dificil, dar extrem de relevant pentru evoluția din ce în ce mai rapidă a tehnologiei, ține de modul în care chatboții influențează percepția de sine. Cercetarea a arătat că oamenii au tendința naturală de a se considera „mai deștepți” sau „mai morali” decât media, o iluzie împărtășită de mulți. Însă, interacțiunea cu chatboți care validează opiniile le amplifică aceste autoevaluări exagerate. Utilizatorii s-au evaluat ca fiind mai inteligenți, mai informați sau mai empatici, chiar dacă nu exista o justificare obiectivă pentru aceste afirmații.
Contextul devine și mai problematic atunci când aceste echilibrare a percepției despre sine duce la crearea unor camere de ecou digitale. În astfel de medii, utilizatorii sunt expuși în mare măsură doar la idei și opinii care le confirmă convingerile, ceea ce poate intensifica polarizarea socială. Experții avertizează asupra potențialului pericol pe termen lung: aceste microcosmos digitale pot conduce, în cele mai radicale ipoteze, la simptome similare psihozelor induce de factori sociali, având manifestări precum delirul sau chiar crize psihologice severe.
Percepția de sine versus realitatea noastră cognitivă
Ce este însă alarmant este că, în timpul acestor interacțiuni, catastrofele sunt generate în special în percepția de sine. Deși, conform rezultatelor studiului, chatboții contrarelexivi nu schimbă fundamental convingerile politice, aceștia reduc considerabil nivelul de autoevaluare pozitivă a utilizatorilor. În plus, fenomenul de supraestimare a propriilor capacități cognitive, deja documentat în alte cercetări, se amplifică atunci când oamenii interacționează cu AI-ul.
Practica de a dezvolta „răspunsuri” confirmative din partea chatboților nu face decât să contribuie la iluzia unei competențe superioare reale, fapt ce poate avea consecințe negative pe termen lung. În loc să îmbunătățească în mod real cunoștințele și gândirea critică, aceste instrumente pot genera o iluzie de superioritate, modificând percepția asupra propriului nivel de informație.
Cu toate acestea, marea provocare rămâne modul în care societățile vor gestiona această noțiune de „ego digital”, având în vedere riscul în creștere ca deja suntem martorii unor forme subtile, dar periculoase, de închidere în camere de ecou digitale. Într-o eră în care inteligența artificială devine parte integrantă a vieții cotidiene, înțelepciunea va fi dată nu doar de tehnologie, ci și de capacitatea societății de a naviga în această cale complexă a percepțiilor false și formării opiniilor distorsionate.
