Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (pensii speciale) a crescut semnificativ, ajungând în decembrie 2025 la 11.841 de persoane, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Acest lucru înseamnă o creștere de 53 de persoane față de luna precedentă. Dintre aceștia, 7.864 beneficiază de pensii și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, adică au contribuit parțial la sistemul public de pensii.
### Magistrații, lideri în pensii speciale
Printre categoriile cu cele mai multe pensii speciale, magistrații domină clasamentul. Aceștia numără 5.789 de beneficiari, din care 2.546 primesc și pensii din BASS. Cea mai mare pensie medie de serviciu înregistrată în rândul magistraților ajunge la 25.443 lei. Aceasta se împarte în 7.527 lei din BASS și 22.294 lei de la bugetul de stat.
„Pensia de serviciu trebuie să reflecte importanța rolului pe care îl îndeplinim în societate, dar este nevoie de o reformă care să asigure echitate în sistem”, a declarat un reprezentant al magistraților, subliniind necesitatea de a revizui acest sistem.
### Alte categorii și situația pensiilor speciale
Pe lângă magistrați, se mai regăsesc alte categorii cu pensii speciale. De exemplu, 787 de diplomați beneficiază de pensii de serviciu conform Legii nr. 216/2015, cu o pensie medie de 6.976 lei, din care 3.002 lei provin din bugetul de stat. Funcționarii publici parlamentari sunt și ei înregistrati, cu 870 de pensionari și o pensie medie de 6.230 lei, din care 3.541 lei vin de la bugetul de stat.
În același timp, personalul aeronautic civil navigant numără 1.338 de pensionari, cu o pensie medie de 13.103 lei, iar de la Curtea de Conturi, 681 de persoane primesc o pensie medie de 10.360 lei. Personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor, de asemenea, este pe lista categoriilor cu pensii mai mari, având 2.376 de pensionari cu o pensie medie de 7.113 lei.
### Viitorul pensiilor speciale: reforma în așteptare
Reforma pensiilor speciale este un subiect de actualitate în România, mai ales în contextul în care Curtea Constituțională a amânat deja de patru ori decizia în acest sens. Ultimul termen pentru dezbatere este fixat pentru 11 februarie. De altfel, România a ajuns la un termen-limită pentru finalizarea reformei pensiilor magistraților, un jaloane-cheie de 231 milioane de euro, care nu a fost respectat din cauza blocajelor procedurale.
“Transmitem Comisiei Europene o scrisoare oficială prin care justificăm întârzierile și subliniem dorința noastră de a implementa reforma”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Ministerul a explicat că, după evaluarea documentelor trimise, CE va avea un termen de aproximativ două luni pentru a răspunde.
Proiectul de reformă, aflat în analiză la CCR, prevede modificări semnificative. Vârsta de pensionare pentru magistrați va fi raportată la vârsta standard din sistemul public, ceea ce va duce la creșterea graduală a acesteia. Totodată, se impune o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani pentru a putea beneficia de pensii de serviciu.
„Este esențial să regândim acest sistem pentru a asigura sustenabilitatea lui pe termen lung,” a adăugat un expert în domeniu, sugerând că reforma nu este doar o simplă formalitate, ci o necesitate urgentă.
Întreaga situație a pensiilor speciale rămâne sub semnul întrebării, iar actorii implicați așteaptă cu interes soluțiile ce urmează a fi adoptate. Până atunci, numărul beneficiarilor continuă să crească, iar dezbaterile se intensifică în rândul societății civile și al decidenților politici, care conștientizează impactul economic și social al acestor pensii asupra bugetului de stat.
