Conform Gândul:
Peiu: Economia actuală, la polul opus față de guvernarea Cioloș
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și economistul formațiunii, a lansat critici acide la adresa potențialei guvernări tehnocrate conduse de Eugen Tomac, comparând-o nefavorabil cu experiența guvernului Dacian Cioloș din 2016. Conform analizei sale, publicate pe o rețea de socializare, diferența fundamentală stă în starea economiei: în timp ce la preluarea mandatului de către Cioloș economia înregistra o creștere de 4,3%, în prezent ea se confruntă cu o scădere de 1,2%.
Involuție economică față de acum un deceniu
Peiu subliniază discrepanța dintre cele două perioade. „Acum 10 ani (trimestrul I din 2016), la instalarea guvernului „tehnocrat” Cioloș, economia creștea cu 4,3%, iar astăzi (trimestrul I din 2026), la propunerea de guvern „tehnocrat” Tomac, economia scade cu 1,2%”, afirmă economistul AUR. El detaliază motoarele creșterii economice din 2016, menționând comerțul cu amănuntul, informațiile și comunicațiile, impozitele nete, administrația, industria spectacolelor și serviciile profesionale.
În contrast, pentru anul 2026, aceleași sectoare sunt indicate drept sursa scăderii. „În 2026, motoarele scăderii sunt comerțul cu amănuntul (două treimi din scădere), informațiile și comunicațiile, serviciile profesionale, administrația și industria”, explică Peiu.
Analiza comparativă a structurii PIB-ului relevă modificări semnificative. Industria a scăzut drastic, de la 21,1% la 15,8% din PIB, în timp ce construcțiile au avansat de la 3,7% la 5,3%. Retailul a înregistrat o creștere de la 18% la 22,5%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor de la 6,1% la 8,1%.
Un stat supra-dimensionat și consumul crescut
Peiu atrage atenția asupra expansiunii excesive a statului, care ocupă în PIB un spațiu aproape egal cu industria. Ponderea impozitelor nete în PIB s-a diminuat considerabil, iar intermedierile financiare sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
În ceea ce privește utilizarea PIB-ului, consumul final a crescut, ajungând la 82,5%, din care însă consumul gospodăriilor a scăzut ușor, în timp ce consumul statului a crescut de la 8,3% la 10%. Deficitul comercial s-a amplificat semnificativ, ajungând la 5,1% din PIB, de la 1,3% în 2016. Formarea brută de capital fix a înregistrat de asemenea o creștere, ajungând la 19,9%.
Economistul AUR subliniază că, deși investițiile sunt în creștere, această expansiune este alimentată din importuri, iar comerțul internațional al țării a scăzut cu 10%, semnalând o tendință de izolare economică. „Comerțul internațional al țării a scăzut cu 10%, adică începem să devenim o insulă la periferia Europei”, concluzionează Peiu. El menționează faptul că, spre deosebire de 2016, când creșterea economică era susținută de consum, acum scăderea provine tot din consum, iar investițiile, deși mai mari, au o contribuție proporțional mai mică la dinamica economică.
Prioritatea Guvernului Tomac va fi, potrivit analizei, echilibrarea raportului dintre consum și investiții, o misiune considerată dificilă în contextul actual.
Sursa: Gândul
