Primăria Capitalei dă startul unui nou ciclu de reabilitare a clădirilor cu risc seismic, continuând astfel eforturile de modernizare și siguranță a fondului construit. În anul în care Bucureștiul împlinește peste un secol de existență, planurile vizând consolidarea unor clădiri vechi, fragile și periculoase pentru locuitori au fost amplificate, iar fondurile alocate sunt semnificative, reprezentând un pas esențial pentru reducerea riscului de catastrofe.
Reabilitări cu impact major pentru patrimoniu și siguranță
În cadrul noului program aprobat recent de Consiliul General, patru clădiri vechi, toate cu o istorie de peste 100 de ani, vor fi supuse unor riguroase intervenții de consolidare. Dintre acestea, două reprezentă proprietăți publice și două imobile rezidențiale, încadrate în clasa I de risc seismic, vor beneficia de reparații și modernizări ample în următorii doi ani.
Printre edificiile vizate se numără Pinacoteca București, situată pe strada Lipscani, un imobil construit în 1880, ce a suferit de-a lungul timpului mici intervenții, dar încă prezintă un risc semnificativ. De asemenea, se află clădirea din bd. I.C. Brătianu, veche de la finalul secolului al XIX-lea, fost Palatul Credit Rural, deținut acum de Muzeul Municipiului București, care va fi consolidată pe cheltuiala bugetului local și a fondurilor naționale.
În segmentul rezidențial, lucrări vor viza și un bloc de pe Calea Griviței, construit în 1940, și altul de pe Calea Moșilor, din 1856, ambele monumente istorice. Aceste impunătoare clădiri vor fi consolidare și reabilitate pentru a preveni eventuale evenimente nedorite în cazul unor seisme sau alte fenomene naturale.
Finanțare și detalii tehnice
Costurile acestor intervenții urmează să atingă suma totală de peste 235 de milioane de lei, majoritatea provenind de la bugetul de stat, prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Fondurile locale vor contribui cu până la 15% din valoarea totală a lucrărilor, iar pentru blocurile de locuințe, proprietarii vor avea la dispoziție între 5 și 15 ani pentru recuperarea investiției, prin Costuri de locuire corespunzătoare.
Executarea reparațiilor va începe în 2027, iar lucrările sunt estimate să dureze doi ani. În această perioadă, proprietarii vor fi relocați fie temporar în locuințe de necesitate oferite de Primărie, fie li se va asigura plata chiriei pentru alte spații de închiriat. În prezent, peste 400 de imobile din București sunt încadrate în clasele de risc seismic I și II, dar doar 35 au fost consolidate în ultimele trei decenii, evidențiind amploarea tot mai urgentă a proiectului actual.
Context și provocări pentru Capitală
Reabilitarea acestor clădiri face parte dintr-un efort mai amplu de reducere a vulnerabilităților structurale ale capitalei, fiind un răspuns la insuficiența de intervenții de profil din ultimele decenii. Cu toate că în ultimii ani s-au făcut pași, numărul clădirilor cu risc scăzut de prăbușire rămâne încă mic în comparație cu numărul total, iar vechimea și stufoasa istorie a Bucureștiului complică procesul de consolidare.
Într-o perioadă în care riscul seismic devine tot mai accentuat, iar nevoia de siguranță a populației crește, autoritățile speră ca aceste investiții să reprezinte nu doar o măsură de prevenție, ci și un pas spre restaurarea unei părți esențiale a patrimoniului arhitectural, în condiții de siguranță și durabilitate.
Pe fondul acestor evoluții, primarul Nicușor Dan a făcut recent referire la criticile privind bugetul, menționând că „situația pe care a găsit-o este ceva mai bună decât cea pe care am găsit-o eu”, un semnal clar că eforturile de consolidare și reabilitare continuă, pentru a face din București un oraș mai sigur și mai rezistent la eventuale calamități naturale. Perspectivele rămân optimiste, cu un angajament pentru finalizarea acestor proiecte, ce vor contribui personal la un peisaj urban mai sigur și mai valoros din punct de vedere patrimonial.
