Pashinyan acuză Biserica Armeană de implicare politică
Pe 11 februarie 2026, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a declanșat un nou scandal internațional, acuzând Biserica Apostolică Armeană de finanțare ocultă a proceselor politice. Într-un interviu acordat televiziunii publice din Armenia, Pashinyan a sugerat că clerul care critică guvernul poate fi comparat cu radicalii islamici, subliniind astfel deteriorarea relațiilor dintre stat și biserică.
Declarațiile controversate ale prim-ministrului
Pashinyan a afirmat că are „informații—care sunt, desigur, verificate—că, prin intermediul Bisericii Apostolice Armene, fonduri ascunse sunt aduse în Armenia pentru scopuri politice.” Aceasta declarație a amplificat tensiunile deja existente dintre guvern și biserică, generând reacții critice din partea susținătorilor clădirii religioase. Premierul a insistat că „Biserica nu trebuie să se prezinte ca un stat în stat sau ca un stat străin în cadrul statului.”
Criticile sale nu s-au oprit însă la acuzații. Acesta a subliniat că începând cu 2020, „texte politice și radicale au fost auzite în aproape toate bisericile din Armenia.” Comparând aceste manifestări cu formele de extremism cu care se confruntă comunitatea internațională, Pashinyan a declarat că este esențial ca Biserica să nu se amestece în viața politică a țării.
Cererea de demisie a Catholicosului
Liderul armean a confirmat că nu va renunța la cererea sa ca Catholicosul tuturor armenilor, Garegin II, să abdice. El a argumentat că „asta ține de securitatea și suveranitatea țării noastre.” Cererea sa subliniază o bifurcație severă între autoritatea seculară și cea spirituală, ceea ce ar putea avea consecințe serioase asupra stabilității politice din Armenia.
Reacțiile din partea Bisericii Apostolice Armenene nu au întârziat să apară, aceasta fiind sub o presiune crescută din multiple direcții. Unii lideri ai bisericii au denunțat declarațiile lui Pashinyan ca fiind „injuste” și „nefondate”, accentuând faptul că Biserica are un rol important în comunitate, fără a se implica în acțiuni politice.
Impactul asupra societății și riscuri imediate
Discursurile primei persoane în stat au provocat tensiuni în societatea armeană, unde religia joacă un rol important. În contextul unor recente evenimente, inclusiv trecerea unui ierarh al Bisericii din detenție preventivă în arest la domiciliu, criticile la adresa instituției religioase s-ar putea transforma în mișcări populare de protest. Pashinyan a reiterat că acțiunile sale nu vizează atacarea credinței, ci o clarificare a rolului Bisericii în stat.
Acest tip de retorică ar putea să radicalizeze anumite segmente din populație, care percep aceste declarații ca o amenințare la adresa tradițiilor și valorilor naționale. În fața unei astfel de situații delicate, este de așteptat ca reacțiile să varieze, de la susținerea premierului, până la proteste masive din partea credincioșilor.
Pe măsură ce criza se dezvoltă, viitorul relațiilor dintre stat și Biserica Apostolică Armeană va rămâne unul de interes pentru analiștii politici și sociologici. Observatorii așteaptă cu sufletul la gură întâlniri și posibile soluții care să aplaneze tensiunile actuale.
