Conform Libertatea: Partidele se acuză reciproc pentru eșecul legii salarizării
După ce primarul general Nicușor Dan a catalogat ca eșec situația legii salarizării, aruncând vina pe incapacitatea a patru partide – PSD, PNL, USR și UDMR – de a ajunge la un consens, acuzațiile reciproce au început să curgă între formațiunile politice. PNL a direcționat responsabilitatea către miniștrii PSD ai Muncii din ultimii cinci ani, în timp ce social-democrații au invocat rolul premierilor liberali și al demnitarilor de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Nicușor Dan și-a anunțat intenția de a media, afirmând că legea, alături de alte proiecte importante precum cele legate de OCDE, SAFE și PNRR, pot fi adoptate, existând un consens pe aceste teme. Chiar și la jumătatea lunii iulie, de la Paris, președintele a menționat că „mai sunt șanse ca ea (n.r. – Legea salarizării) să fie adoptată în termen”.
Responsabilitate împărțită și rolul opoziției
Politologul George Jiglău, lector universitar la Universitatea Babeș Bolyai, consideră că într-un context democratic modern, responsabilitatea pentru reușite sau eșecuri politice este împărțită. El se ferește de a găsi un singur vinovat, fie individual, fie colectiv. „Soluția trebuia să vină de la cele patru partide”, a explicat Jiglău, subliniind că efortul de mediere al Președinției, prin Nicușor Dan, a fost unul constructiv, neputând fi pus în cârca acestuia eșecul. Cele patru formațiuni politice erau, așadar, cele de la care se aștepta o soluție.
Jiglău adaugă că dificultatea în adoptarea legii a fost amplificată de deteriorarea relațiilor dintre cele patru partide în ultimele luni. Prin urmare, legea a apărut într-un context conflictual. Totuși, politologul consideră că este un pic nedrept să fie izolate doar aceste patru partide, deoarece și opoziția parlamentară, în ansamblul ei, nu a contribuit cu nimic la rezolvarea situației, deși nu a fost chemată la consultări.
Sindicatele și gestionarea „cartofului fierbinte”
George Jiglău a amintit și de rolul sindicatelor, care au cerut un buget mai mare pentru creșteri salariale. Aceste organizații, deși au exprimat interese legitime, au adoptat o manieră neconstructivă în discuții, neajutând la depășirea blocajului. Jiglău a subliniat că, deși cele patru partide își asumă eșecul, ceea ce este de apreciat, ceilalți actori nu trebuie ignorați.
În ceea ce privește acuzațiile reciproce, politologul a evitat să desemneze un câștigător sau un vinovat clar. Ministrul de resort, a afirmat Jiglău, a preluat un „cartof fierbinte”, iar variantele de lege propuse au nemulțumit pe toată lumea, chiar dacă ministrul a acționat cu bună credință. Responsabilitatea vechilor miniștri nu poate fi neglijată, nu doar prin amânările repetate ale jaloanelor, ci și prin dereglarea vechii legi a salarizării prin derogări și sporuri succesive.
Inconsecvența Președintelui Nicușor Dan și criza guvernamentală
Referitor la posibila eroare de calcul a Președintelui Nicușor Dan, care a garantat succesul medierii, Jiglău remarcă o anumită inconsecvență în comunicarea sa. „Președintele spune lucruri pe un ton absolut de multe ori”, a explicat politologul, menționând declarații anterioare pe diverse subiecte, precum TVA sau referendumul pentru Justiție, și tendința de a da vina pe partide pentru propriile inacțiuni.
Jiglău consideră că problemele Președintelui Nicușor Dan pe legea salarizării s-au suprapus cu criza guvernamentală, unde îi găsește o responsabilitate principală. Acțiuni precum cele de la momentul „Veștea” au „ars punți” cu PNL și chiar cu USR, tensionând climatul politic în care s-au purtat discuțiile despre legea salarizării. Nicușor Dan este, așadar, parte integrantă a dinamicii care a generat blocajul, deși politologul nu consideră că vina pentru legea salarizării îi aparține în exclusivitate.
Sursa: Libertatea
