Conform Buletin.de: Parlamentarii bucureșteni ignoră problemele locatarilor din asociațiile de proprietari, în ciuda semnalelor de alarmă trase de organizațiile civice și de presă. Buletin de București a consultat 15 aleși locali, dar doar doi au oferit răspunsuri punctuale, în timp ce ceilalți au preferat tăcerea. Semnalăm astfel o lipsă de implicare din partea reprezentanților cetățenilor în rezolvarea unor probleme stringente legate de administrarea imobilelor.
Burduja: Legea actuală, „anacronică” și „opacă”
Sebastian Burduja, parlamentar PNL, a subliniat că Legea 196/2018, ce reglementează asociațiile de proprietari, este „anacronică” și nu protejează suficient locatarii. El a criticat modul „opac” în care funcționează asociațiile, subliniind că sume mari de bani circulă fără ca rezultatele să fie vizibile în îmbunătățirea condițiilor din blocuri. Burduja a atras atenția asupra lipsei de transparență în procesul decizional și în gestionarea fondurilor, comparând situația din România cu cea din alte țări unde comunitățile se implică activ în administrarea propriilor imobile.
O problemă majoră identificată de parlamentar este modul învechit de comunicare, bazat pe aviziere și solicitări pe hârtie, care exclude persoanele care nu locuiesc permanent în bloc sau pe cele care nu sunt atente la afișajele periodice. Conform lui Burduja, legea nu include mecanisme de comunicare electronică, lăsând proprietarii în necunoștință de cauză în privința hotărârilor sau a situației financiare. El a propus o serie de modificări legislative menite să digitalizeze procesele, să permită votul la distanță și să introducă audituri independente pentru asociațiile cu bugete mari.
Propuneri pentru transparență și prevenirea conflictelor de interese
Sebastian Burduja a pus accent pe necesitatea ca proprietarii să aibă acces online la toate informațiile financiare și administrative ale asociației, inclusiv la listele de plată, extrasele de cont, contractele și ofertele primite. De asemenea, a propus ca votul la distanță să devină o opțiune pentru adunările generale, pentru a asigura o participare mai largă la deciziile importante.
O altă problemă semnalată de parlamentar vizează posibilele conflicte de interese între administratorii de bloc și firmele care obțin contracte de servicii. Legea actuală nu reglementează suficient aceste aspecte, permițând ca administratorul să aibă legături cu societățile care primesc contracte pentru curățenie sau reparații, fără ca acest lucru să fie obligatoriu declarat sau supus unor verificări stricte. Burduja susține introducerea unor declarații de interese pentru toți cei implicați în conducerea asociațiilor, precum și interzicerea anumitor tipuri de contracte în caz de legături de rudenie sau afaceri.
USR: Problema este lipsa de organizare și sprijin
Parlamentarii USR au transmis un răspuns comun în care au precizat că problema nu este neapărat legea în sine, ci mai degrabă lipsa de organizare a asociațiilor de proprietari, încălcarea prevederilor legale și insuficientul sprijin din partea primăriilor. Aceștia au menționat dificultățile în convocarea adunărilor generale și în luarea deciziilor, sugerând că au deja propuneri legislative în discuție pentru a simplifica aceste procese.
Printre modificările susținute de USR se numără posibilitatea convocării adunărilor prin e-mail sau mesagerie electronică, clarificarea drepturilor de vot și reguli mai stricte privind gestionarea fondurilor proprii. Referitor la legăturile dintre administratori și firmele care prestează servicii, USR a arătat că decizia de contractare aparține exclusiv asociației, nu firmei de administrare. Partidul a subliniat că nu dispune de informații concrete despre eficiența controlului exercitat de primării asupra activității financiar-contabile a asociațiilor.
În acest context, este relevantă investigația „Stăpânii blocurilor”, realizată de Buletin de București, care a expus modurile în care grupuri restrânse de persoane pot prelua controlul administrării blocurilor și pot deturna fondurile destinate locatarilor.
Sursa: Buletin.de
