Descoperire arheologică în China contrazice ideea de „întârziere” a tehnologiei asiatice în Paleolitic
O descoperire remarcabilă scoate la iveală claritatea proceselor tehnologice în urmă cu peste 160.000 de ani, în centrul Chinei, schimbând astfel perspectivele consacrate despre evoluția umană în Asia de Est. Recenta excavație de la situl Xigou, din provincia Henan, a dezvăluit artefacte din piatră cu o complexitate tehnologică aparent neașteptată pentru acea epocă, propunând o reevaluare a rolului acestei regiuni în evoluția umană antică.
Artefacte sofisticate și unelte compozite: o revelație tehnologică
Echipa de arheologi a scos la lumină un ansamblu diversificat de unelte din cuarț și cuarțit, datate între circa 160.000 și 72.000 de ani. Ceea ce face această descoperire cu adevărat senzațională este prezența unor artefacte care par să fi fost melanjate cu material organic, fie lemn, fie rășini naturale, pentru a construi adevărate unelte compozite. În loc de simple așchii de piatră, cercetătorii identifică acum obiecte cu un mâner, realizate în mai multe etape și menite să fie mai eficiente pentru diverse activități.
Multe dintre aceste artefacte sunt fragmente mici, de sub 50 de milimetri, dar prezența lor indică un proces tehnologic atent și repetat, implicând o planificare avansată. Analiza uzurii microscopice sugerează că unele unelte au fost utilizate pentru prelucrarea materialelor vegetale, de la lemn până la fibre, ceea ce implică deja un nivel de comportament tehnologic și cognitiv superior celui presupus anterior pentru această zonă și acest timp.
Cum schimbă această descoperire percepția despre avansul tehnologic în Asia
Până recent, opinia dominantă era că Asia de Est ar fi fost rapid depășită de continentul african și de Europa în ceea ce privește complexitatea uneltelor Paleoliticului. Se credea că inovațiile avansate, precum uneltele cu mai multe componente sau unelte specializate, au apărut mai devreme în vest, iar în est această evoluție s-ar fi făcut cu întârziere.
Includerea artefactelor din Xigou în ecuație schimbă însă această viziune. În loc de stagnare, materialele indică o adaptare și rafinare tehnologică, chiar și într-un context geografic considerat mai „în urmă”. Descoperirea arată că aceste comunități aveau deja cunoștințe avansate despre combinarea obiectelor și despre planificarea prealabilă, semnale clare ale unui nivel sporit de comportament simbolic și cognitiv. În plus, evidențele sugerează că aceste unelte au fost folosite pentru activități complexe, de la prelucrarea plantelor și a lemnului, până la posibilitatea de a construi unelte mai eficiente pentru diverse scopuri.
Cine făcea aceste unelte? Rămâne o întrebare deschisă
Una dintre cele mai mari provocări ale acestei descoperiri este identificarea clară a populației care le-a fabricat. În lipsa resturilor fosilă directe, nu se poate atribui cu certitudine artefactele Homo sapiens, ci se deschide posibilitatea prezenței altor specii umane arhaice, precum denisovanii sau alți hominizi mai puțin cunoscuți, care ar fi avut capacitatea tehnologică de a produce unelte complexe.
Ipoteza denisovană rămâne atractivă, mai ales din cauza indicatorilor genetici și a prezenței lor în regiune. Dacă aceste unelte au fost create de denisovani sau de alte populații arhaice, nu doar că s-ar demonstra un nivel mai avansat decât cel impus anterior, ci s-ar confirma și o diversitate mai mare în evoluția comportamentală a hominizilor din Asia înainte de apariția Homo sapiens.
Viitorul cercetărilor: de la artefacte la înțelesuri
Cercetătorii își doresc acum să stabilească o legătură directă între aceste unelte și rămășițele umane, precum și să identifice eventuale urme de adezivi sau fibrele care să confirme metodele de fixare în mâner. Acestea ar putea oferi, în sfârșit, un răspuns clar despre cine a fost creatorul acestor unelte sofisticate și despre modul în care acestea au evoluat de-a lungul timpului.
Descoperirea din China nu doar că modifică înțelegerea asupra unuiora dintre cele mai vechi inovații umane din Asia, ci și evidențiază o poveste mai complexă și mai bogată despre inovație, adaptare și comportament în epoca Paleoliticului. Într-un peisaj istoric în continuă extindere și reinterpretare, aceste artefacte ne amintesc că evoluția umană a fost, dintotdeauna, o colecție de pași mici, dar cruciali, în drumul spre civilizație.
