Oana Gheorghiu, vicepremier, a prezentat duminică, într-o intervenție publică, situația dramatică a companiei de stat Petrotrans SA, descrisă drept o entitate care „a murit de trei ori” în ultimele decenii. Gheorghiu a detaliat cum, deși activitatea companiei a încetat oficial în 2005, aceasta continuă să existe pe hârtie, generând costuri semnificative pentru statul român.
Petrotrans SA: de la conducte de transport la ruine costisitoare
Vicepremierul a subliniat că „lipsa de decizie a costat mai mult decât ar fi costat chiar și cea mai proastă decizie posibilă”, criticând tergiversările și lipsa măsurilor concrete. Petrotrans SA, care nu a fost niciodată listată la bursă, a rămas sub controlul exclusiv al statului, departe de orice formă de transparență. Compania deținea o rețea de 1.800 de kilometri de conducte, construite pentru transportul produselor petroliere.
Astăzi, infrastructura este în mare parte distrusă, iar rețeaua nu mai transportă nimic de aproape două decenii. Gheorghiu a transmis, pe o rețea de socializare, că statul plătește în continuare 27.960 de euro anual proprietarilor terenurilor pe care se află aceste conducte.
Furturi organizate și complicități oficiale
Problemele companiei au apărut încă din 1996, când o decizie guvernamentală a desființat entitatea care opera conductele și a integrat-o în Petrom. Totuși, autoritățile au omis să excludă Petrotrans din lista companiilor supuse privatizării. Acțiunile unei companii inexistente au fost tranzacționate pe RASDAQ, fără ca cineva să fie tras la răspundere, a explicat Gheorghiu.
În 2005, printr-o ordonanță a Guvernului, Petrotrans a fost desemnată operator licențiat, dar fără să primească concesiunea necesară pentru a-și desfășura activitatea. Furturile masive au marcat și ele istoria companiei. În 2000, o patrulă de jandarmi a descoperit prima rețea de furt din conducte, dar afacerea a continuat. În 2004, hoții au instalat o conductă de 250 de metri sub Canalul Dunăre-Marea Neagră pentru a alimenta barje, provocând o pagubă de peste 80 de milioane de euro doar în acel an.
Blocaje administrative și faliment prelungit
În 2007, Petrotrans a intrat în faliment, rețeaua sa fiind deja distrusă fizic, iar stocurile de produse nevandabile. În 2012, Curtea Supremă a condamnat 56 de persoane, inclusiv 34 de polițiști și 2 jandarmi, pentru complicitate la furt. Paguba declarată oficial a fost de doar 150.000 de euro, o sumă considerată „absurdă” de Gheorghiu.
Până în 2019, lichidatorul a recuperat doar 7,3 milioane de lei din vânzarea activelor, în timp ce multe terenuri au fost scoase la licitație de zeci de ori fără succes. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a blocat închiderea procedurii din cauza unei creanțe de 6.959 de lei, echivalentul a 0,0021% din total.
În prezent, Petrotrans SA continuă să existe în acte, generând costuri pentru bugetul de stat, în ciuda faptului că nu mai funcționează de mai bine de două decenii. Vicepremierul a anunțat recent un pachet de reforme pentru 22 de companii de stat, printre care și Petrotrans SA, care urmează să fie închise. Premierul Ilie Bolojan a susținut că închiderea treptată și ordonată este singura soluție pentru a opri risipa banilor publici. Oana Gheorghiu a precizat anterior că Petrotrans nu este un caz izolat, existând și alte companii de stat blocate în insolvențe cronice. Acesta a menționat că în România sunt peste 1500 de companii de stat, iar cu pierderile înregistrate de acestea s-ar fi putut construi până la cinci spitale regionale.
