Generația Z și impactul tehnologiei asupra dezvoltării cognitive: un semnal de alarmă globală
Tinerii născuți între 1997 și 2012, cunoscuți ca Generația Z, au crescut într-un mediu digital. Internetul, smartphone-urile și rețelele sociale fac parte din viața lor de la o vârstă fragedă, nu ca simple instrumente, ci ca mediul lor natural. Însă, această expunere continuă și intensă la tehnologie pare să aibă repercusiuni grave asupra dezvoltării cognitive. Date recente şi studii internaționale indică o scădere semnificativă în abilitățile cognitive ale acestor tineri, inclusiv în atenție, memorie și capacitatea de a rezolva probleme — semne alarmante pentru viitorul lor și nu numai.
Noile provocări ale creierului în era digitală
Pentru majoritatea istoriei moderne, fiecare generație a cunoscut o ușoară creștere a inteligenței, monitorizată chiar din secolul al XIX-lea. Însă, odată cu apariția Generației Z, acest trend pare să se inverseze. Cercetările neurologilor și ale specialiștilor în educație arată că tinerii înregistrează, în mai multe domenii esențiale ale funcției cognitive, un regres clar. În special, atenția și capacitatea de concentrare, memoria, înțelegerea și procesarea informațiilor, precum și competențele matematice și logice sunt afectate. Este vorba de o reducere a scorurilor de IQ, dar și de o perturbare a modului natural de învățare, care s-a format în milenii de evoluție a creierului uman.
Unul dintre cei mai respectați neurologi, Dr. Jared Cooney Horvath, atrage atenția că „creierul uman nu este conceput să învețe din fragmente scurte, rezumate rapide și informații fragmentate. Când cunoștințele vin în fragmente, creierul nu are șansa de a dezvolta o înțelegere profundă”. În prezent, adolescenții petrec mai mult de jumătate din timpul în care sunt treji în fața ecranelor, iar această obișnuință devine o cauză majoră a declinului cognitiv.
De altfel, aceste observații nu se limitează doar la Statele Unite. Cercetările efectuate pe un număr de peste 80 de țări demonstrează aceeași tendință: pe măsură ce utilizarea tehnologiei în școli și acasă a crescut, performanțele elevilor au înregistrat un declin semnificativ. Pentru copiii care petrec mai mult de cinci ore zilnic în fața ecranelor pentru teme, rezultatele academice se dovedesc a fi cu mult mai slabe decât ale celor care folosesc tehnologia moderat sau deloc. Acest punct critic a fost atins în jurul anului 2010, odată cu extinderea masivă a dispozitivelor digitale în procesul educațional, iar cortexul uman nu s-a adaptat rapid la schimbări.
Ce soluții le propun specialiștii?
Deși ar putea părea o soluție radicală, interzicerea completă a tehnologiei nu este, conform experților, răspunsul adecvat. În schimb, se recomandă o reechilibrare a raportului dintre timpul petrecut online și activitățile tradiționale. Cercetătorii sugerează limitarea corespunzătoare a folosirii dispozitivelor, mai ales pentru copii mici, și încurajarea lecturii și a interacțiunilor față în față. În plus, promovarea scrisului de mână și a conversațiilor structurale ajută la dezvoltarea unei gândiri mai analitice și mai creative, în timp ce evitarea întreruperilor repetate stimulează concentrarea și memorarea informațiilor într-un mod mai profund, natural.
Experții insistă că, în ciuda avansului tehnologic, modul natural de învățare al creierului uman se bazează încă pe interacțiune directă, reciprocitate și experiențe senzoriale. Învățarea prin dialog, greșeli și corectări în timp real rămâne esențială pentru formarea unor abilități solide. Cea mai mare provocare constă în adaptarea mediului educațional și parental la aceste realități, astfel încât copiii și tinerii să nu devină victime ale unui proces de dezvoltare afectat de excesul digital.
Per ansamblu, această criză cognitivă trebuie abordată cu seriozitate, nu doar de către părinți și școli, ci și de întreaga societate, pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă a viitoarei generații. În prezent, cercetările continuă să indice că procesul de adaptare poate fi accelerat, dacă se promovează o utilizare echilibrată a tehnologiei și se respinge ideea că progresul constant trebuie să însemne neapărat și regres în abilitățile fundamentale ale creierului uman. Într-un final, soluția rămâne în mâinile noastre — fie pentru a reveni la unele valori și practici tradiționale, fie pentru a continua pe drumul digital, cu toate riscurile și provocările sale.
