studiu amplu care aduce în discuție o serie largă de surse de expunere. Cercetarea, realizată de Heather Leslie, una dintre primele persoane care a identificat microplastice în sângele uman, analizează peste 350 de studii științifice. Rezultatele evidențiază posibilitatea pătrunderii particulelor de plastic în organism prin diverse căi, de la mediul înconjurător la obiecte de uz casnic și echipamente medicale.
Microplasticele, o problemă în spitale
Studiul arată că procedurile medicale pot introduce involuntar microplastice în corp. Dispozitive precum cateterele cardiace, implanturile ortopedice și sistemele pentru perfuzii pot elibera particule microscopice de plastic. Sălile de operație sunt un mediu deosebit de expus, cu până la 9.258 de particule de microplastic pe metru pătrat detectate într-o singură tură de lucru. Chiar și nou-născuții prematuri pot fi afectați. Bebelușii hrăniți intravenos în unitățile neonatale ar putea primi până la 115 particule de microplastic în 72 de ore, provenite doar din circuitele de perfuzie.
Jucăriile pentru copii și vopseaua, surse ascunse
Produsele pentru copii sunt, de asemenea, identificate ca surse importante de microplastice. Cărămizile de construcție, saltelele de joacă sau alte obiecte fabricate din plastic pot elibera particule în mediul din locuință. Copiii sunt mai vulnerabili, deoarece inhalează mai mult aer raportat la greutatea corporală și ingeră mai ușor particule de praf în timpul jocului. De asemenea, laptele praf pentru sugari poate conține microplastice, provenite din ambalaje, la niveluri estimate între mai puțin de o particulă și până la 17 particule pe gram. O altă sursă mai puțin discutată este vopseaua. Multe tipuri de vopsea conțin polimeri plastici. Pe măsură ce stratul de vopsea se degradează sau este îndepărtat, pot fi eliberate cantități mari de particule microscopice. Un singur strat de vopsea aplicat pe o suprafață de 100 de metri pătrați poate conține între 17 și 68 de cvadrilioane de particule polimerice.
Tehnologiile climatice, un factor de risc?
Raportul avertizează că unele tehnologii propuse pentru combaterea schimbărilor climatice ar putea agrava problema. Un exemplu este injectarea de aerosoli în stratosferă, o metodă de geoinginerie solară analizată de mai multe state pentru a reduce încălzirea globală. Unele patente existente descriu dispersarea în atmosferă a unor particule foarte mici, inclusiv particule polimerice, la altitudini de până la 20 de kilometri. Acest lucru ar putea crea o nouă sursă de microplastice transportate prin aer și depuse ulterior prin precipitații.
Autorii studiului subliniază că expunerea la microplastice nu este doar o problemă de poluare, ci rezultatul modului în care materialele plastice sunt integrate în produse și infrastructură. Particulele se pot acumula în organe și sunt asociate cu inflamații, deteriorarea celulelor și posibile riscuri cardiovasculare sau oncologice. Studiul recomandă autorităților să intensifice cercetarea impactului asupra sănătății și să adopte măsuri pentru reducerea expunerii la microplastice.
