Conform Stiripesurse.ro: O dronă rusească a lovit un bloc din Galați, declanșând discuții aprinse între președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), cu privire la modul în care a ajuns vehiculul aerian în România și la sprijinul NATO. Discrepanțele dintre declarațiile oficialilor au ridicat semne de întrebare cu privire la coordonarea informațiilor și la capacitatea de reacție a autorităților.
Variante contradictorii despre traiectoria dronei
Nicușor Dan a afirmat că drona, un model Gheran 2, făcea parte dintr-un grup de 43 de drone care vizau portul Reni din Ucraina. Potrivit președintelui, una dintre acestea a fost doborâtă de armata ucraineană, schimbându-și traiectoria și intrând pe teritoriul României. „A fost un roi de drone, de 43 de drone care au țintit portul Reni (…) și una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României,” a declarat Nicușor Dan pentru BBC.
Radu Miruță a prezentat o altă variantă. Ministrul Apărării a subliniat că Armata Română nu poate confirma modul în care drona a ajuns în România. „Pe radarele noastre, vedem traseul acestei drone. Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația, e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm,” a declarat Miruță, într-un interviu televizat. Oficialul a menționat că este responsabilitatea Rusiei ca o dronă lansată din Rusia să nu ajungă în România.
Ajutorul NATO, un alt punct de divergență
O a doua discrepanță a apărut în legătură cu sprijinul NATO. Nicușor Dan a afirmat că aliații NATO au furnizat deja echipamente pentru a proteja cei 60 de kilometri de graniță. „Ei deja ne-au dat niște echipamente pentru cei 60 de km de graniță. Deci avem niște echipamente americane dar doar pentru o bucată de graniță, nu pentru toată granița,” a precizat președintele.
Radu Miruță a contrazis această afirmație, menționând că ajutorul solicitat de România în luna februarie nu a fost încă primit. Potrivit ministrului, o listă cu echipamente necesare a fost trimisă către NATO pe 6 februarie. Comandantul SACEUR a aprobat lista, dar țările membre nu au oferit încă resursele solicitate. În ședința CSAT, s-a decis ca Ministerul Apărării și Ministerul de Externe să solicite partenerilor NATO să pună în aplicare cererea.
Mesaje diferite despre monitorizarea dronei
Un alt aspect care a generat neclarități a fost modul în care drona a fost monitorizată. Purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a declarat că drona a fost pierdută de pe radare în sudul județului Galați. Acesta a explicat că decizia de a nu doborî drona a fost luată pentru a evita riscurile asupra populației.
În contradicție cu această declarație, ministrul Radu Miruță a susținut că Armata a monitorizat întreaga traiectorie a dronei. „Pe radarele noastre vedem traseul acestei drone. Am văzut-o venind dinspre Marea Neagră, (…) trecând Dunărea, intrând în spaţiul aerian românesc şi prăbuşindu-se în Galaţi,” a afirmat Miruță.
Potrivit sursei, România a solicitat sprijin de la partenerii NATO, dar până în prezent, acest lucru nu s-a concretizat.
Sursa: Stiripesurse.ro
