Operatorul privat Transferoviar Călători (TFC) a anunțat recent modificări semnificative în programul de circulație pentru două dintre cele mai importante rute folosite de navetiști în zona metropolitană a Bucureștiului. Începând cu 1 februarie 2026, linia București – Roșiori Nord va beneficia de garnituri suplimentare, iar ruta Titan Sud – Oltenița a fost deja revizuită din jumătatea lunii ianuarie pentru a se adapta noilor condiții de trafic.
### Creșterea frecvenței pe ruta către Roșiori Nord
Pentru navetiștii care se deplasează zilnic între București și Roșiori Nord, vestea bună vine din partea operatorului: pe această linie vor fi operate șase perechi de trenuri în fiecare zi. Fluctuațiile de trafic și creșterea numărului de localități dependente de transportul feroviar au determinat compania să intensifice frecvența plecărilor, pentru a răspunde cererii în continuă creștere. Trenurile vor pleca atât din Gara de Nord, cât și din Gara Basarab, însă nu există un punct unic de îmbarcare, ceea ce introduce o anumită flexibilitate pentru pasageri.
Plecarile din Gara Basarab vor fi programate la ore precum 06:59, 14:55, 16:03 sau 22:04, în timp ce din Gara de Nord vor pleca trenuri la orele 07:50, 15:50 sau 20:30. În acest mod, navetiștii pot opta pentru ora cea mai convenabilă, fie pentru începutul zilei, fie pentru sfârșitul programului de lucru, ajustându-și astfel rutinele în funcție de noile orare. De asemenea, operatorul indică posibilitatea transferului pietonal între stații, fie prin dreptul liniei 1, fie prin pasajul subteran către Calea Griviței, pentru a facilita accesul de la și către stațiile de plecare.
### Problemele infrastructurii și impactul asupra timpului de călătorie
Spre deosebire de planurile de extindere a frecvenței, linia Titan Sud – Oltenița a fost deja modificată, însă efectele acestor ajustări sunt discutate în termeni mai critici. De la jumătatea lunii ianuarie, noul orar a intrat în vigoare, însă, potrivit ANALIZELOR, timpul de călătorie nu a fost redus, iar în unele cazuri chiar a crescut. Aceasta se datorează, se pare, infrastructurii precare a acestei magistrale, neelectrificată și simplă, care adesea generează întârzieri cauzate de restricțiile de viteză.
Traseul deservește populații din zone cu un ritm rapid de dezvoltare urbanistică, precum Popești-Leordeni sau Frumușani, precum și comunități din județul Călărași, pentru care deplasarea rapidă către București este vitală, însă infrastructura actuală nu face față aşteptărilor. În ciuda promisiunilor legate de „o mai bună fiabilitate a serviciului”, realitatea este că timpul de călătorie nu a fost semnificativ redus, de multe ori fiind prelungit, ceea ce afectează și confortul utilizatorilor.
### Contextul general al transportului feroviar metropolitan
Situația acestor rute reflectă problema generală a transportului feroviar metropolitan din jurul Capitalei. Cererea populației din zonele limitrofe crește rapid, pe fondul exodului urban către suburbii, dar planurile strategice și investițiile în infrastructură par a merge în pas leneș. În timp ce alte capitale europene implementează proiecte ambițioase pentru electrificarea și modernizarea trenurilor suburbane, în București, întârzierea devine regula.
Noile modificări, așadar, sunt un pas necesar, dar insuficient pentru a acoperi însă nevoia acută de servicii rapide și fiabile. În lipsa unor investiții majore în infrastructură, problemele legate de întârzieri și timpi de călătorie lungi vor rămâne o provocare constantă pentru navetiștii din zonele periferice.
În ultimul timp, autoritățile au fost criticate pentru lentoarea cu care se implementează planurile de modernizare, în condițiile în care cererea crescută pe trenurile metropolitană devine tot mai acută. În viitor, investițiile în electrificare și reabilitare a infrastructurii devin esențiale pentru a oferi bucureștenilor un transport public pe măsura așteptărilor, în special în contextul în care polarizarea populației între centrul orașului și periferii continuă să se accentueze.
