Conform Stiripesurse.ro: Noi norme legislative contestă independența partidelor politice
Proiectul noii Legi a partidelor politice, aflat în dezbatere la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), introduce modificări considerate de unii critici ca fiind menite să limiteze libertatea de asociere politică și să concentreze puteri excesive în mâinile unei autorități administrative. Senatoarea Ninel Peia a atras atenția asupra faptului că aceste schimbări, aparent tehnice, pot altera fundamental raportul dintre cetățean și stat.
Criticile vizează în special atribuțiile extinse acordate AEP, de la verificarea denumirilor și a înregistrării partidelor, până la administrarea registrelor politice și, cel mai problematic, posibilitatea de a dispune dizolvarea unui partid. Aceste modificări sunt văzute ca un pericol nu atât pentru partidele mari, bine structurate, ci mai ales pentru formațiunile politice mici sau nou înființate, care ar putea fi sufocate de birocrație și de amenzi potențial prohibitive.
AEP, de la arbitru la judecător al vieții politice
Un aspect central al dezbaterii este transformarea AEP dintr-un organism de supraveghere și control într-un actor cu putere decizională asupra existenței partidelor. Proiectul legislativ prevede formarea unor „completuri” din angajați ai AEP pentru analizarea cererilor de înregistrare, transformând o procedură administrativă într-una cu potențial jurisdicțional, chiar dacă decizia finală poate fi contestată în instanță.
Această concentrare de putere, de la aprobarea numelui și a semnului unui partid, la controlul modificărilor statutare și până la sancțiuni administrative severe, inclusiv dizolvarea, ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea AEP. Senatoarea Peia subliniază că un arbitru al jocului electoral nu ar trebui să aibă puterea de a decide cine poate participa sau cine este eliminat din competiție.
Bariere administrative, nu uși deschise spre democrație
O altă problematică majoră semnalată este introducerea unor cerințe stricte și termene scurte pentru conformarea partidelor cu noua lege. Obligația de a modifica statutele și programele în termen de șase luni, sub amenințarea dizolvării pentru inactivitate, este considerată o povară administrativă greu de suportat pentru formațiunile politice mici. Acestea ar putea fi puse în situația de a nu respecta termenul din cauza lipsei de resurse umane și financiare, spre deosebire de partidele mari, care dispun de departamente juridice și administrative dedicate.
De asemenea, proiectul stabilește un număr mare de susținători necesari pentru ca un partid să ajungă pe buletinul de vot, un prag considerat mult prea ridicat în comparație cu alte state europene. Această barieră, percepută ca o „preselecție logistică”, ar putea limita accesul la competiția electorală pentru ideile politice noi, protejând astfel partidele deja consacrate.
Conform informațiilor prezentate în proiectul legislativ, partidele politice sunt definite ca persoane juridice de drept privat, bazate pe libera asociere și pluralism politic. Totuși, modificările propuse par să contravină acestor principii, prin concentrarea puterii de decizie la nivel administrativ și prin impunerea unor sarcini birocratice care ar putea sufoca inițiativele politice emergente.
Sursa: Stiripesurse.ro
