Conform România TV: Nicușor Dan contestă din nou legea hidrocentralelor în arii protejate
Președintele Nicușor Dan a inițiat o nouă etapă în disputa sa împotriva legii care permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate, solicitând Parlamentului o reexaminare a actului normativ. Demersul vine după ce Curtea Constituțională a respins anterior sesizarea depusă de președinte, considerând legea conformă cu Constituția.
Argumente extinse pentru o analiză suplimentară
Nicușor Dan nu contestă decizia Curții Constituționale, ci invocă necesitatea unor reglementări mai clare, a unor garanții suplimentare pentru protecția mediului și a unei corelări cu legislația adoptată ulterior. Administrația Prezidențială consideră că parlamentul trebuie să analizeze din nou nu doar forma legii, ci și necesitatea, oportunitatea și eficiența soluțiilor legislative propuse.
Fundamentarea inițială a legii se baza pe situația energetică din 2021 și pe concluziile unei comisii de anchetă. Președintele subliniază că datele tehnice, economice, energetice și de mediu nu au fost actualizate corespunzător pentru contextul din august 2026. Astfel, proiectele aprobate înainte de 2007 ar putea să nu mai prezinte aceeași fezabilitate tehnică, utilitate energetică sau sustenabilitate economică după aproape două decenii.
Președinția solicită verificarea stadiului actual al lucrărilor, a costurilor de finalizare, a duratei de execuție, a capacității energetice ce poate fi efectiv pusă în funcțiune și a existenței unor soluții alternative. De asemenea, se atrage atenția asupra suprapunerii unor reglementări care vizează proiectele hidroenergetice cu cele privind securitatea națională, evaluarea impactului asupra mediului și zonele prioritare pentru biodiversitate. Această suprapunere ar putea genera competențe concurente, proceduri dificil de corelat și noi litigii.
Clarificări necesare în textul legii
Cererea de reexaminare propune clarificarea unor noțiuni și proceduri esențiale din lege. Printre acestea se numără definirea termenului „beneficiar” și stabilirea unor criterii obiective pentru identificarea entității ce poate solicita modificarea limitelor unei arii protejate. Se impune precizarea expresă că derogarea nu se aplică suprafețelor care se suprapun cu situri Natura 2000.
Se cere introducerea unor studii științifice și avize de specialitate înainte de modificarea limitelor ariilor protejate, precum și instituirea unui mecanism clar de coordonare cu autoritățile responsabile de protecția păsărilor și de evaluarea impactului asupra mediului. De asemenea, sunt necesare definiții clare pentru noțiunile de „mentenanță”, „retehnologizare” și „modernizare”, precum și stabilirea unor criterii pentru diferențierea lucrărilor cu impact redus de intervențiile care pot modifica semnificativ instalațiile sau mediul înconjurător.
Administrația Prezidențială susține că actul normativ, în forma actuală, oferă garanții procedurale mai reduse pentru scoaterea unor suprafețe din ariile protejate, comparativ cu cele prevăzute pentru simple corectări tehnice ale limitelor acestora.
Proiectul legii, inițiat în 2022 de un grup numeros de parlamentari, în majoritate de la PSD, a fost adoptat de Camera Deputaților în octombrie 2025, după ce fusese respins anterior de Senat și primise un punct de vedere negativ din partea Executivului. Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Nicușor Dan prin Decizia nr. 735/2026, considerând că legea respectă Constituția în raport cu criticile formulate.
Sursa: România TV
