Conform Stiripesurse.ro: Negocierea bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, care se poartă la Bruxelles, ar putea avea o influență mai mare asupra României decât discuțiile politice interne legate de formarea noului Guvern.
România se află în tabăra statelor care cer un buget european ambițios și alocări consistente pentru reducerea decalajelor economice, în opoziție cu țări precum Germania și Olanda, care doresc reduceri semnificative.
În paralel, se discută și sursele de finanțare pentru acest buget. Comisia Europeană a propus cinci noi surse de venit, de la taxe pe emisiile de carbon și deșeuri electronice, până la o contribuție a companiilor mari.
România se opune reducerilor bugetare propuse de statele „frugale”
Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia, state care contribuie net majoritar la bugetul UE, au cerut scăderea propunerii Comisiei cu sute de miliarde de euro. Aceste țări doresc ca fondurile să se concentreze pe domenii precum apărarea, competitivitatea, migrația și suveranitatea europeană. Ele resping, de asemenea, ideea ca UE să contracteze noi împrumuturi comune.
Aceste state, cunoscute sub denumirea de „frugale”, militează pentru o disciplină bugetară strictă și nu doresc ca ambițiile extinse ale Bruxelles-ului să se traducă automat în contribuții naționale mai mari.
România, alături de alte 15 state membre, formează grupul „Prietenii Coeziunii”. Această alianță consideră politica de coeziune esențială pentru reducerea disparităților economice dintre regiunile și statele mai puțin dezvoltate și cele mai prospere din Europa. Pentru România, fondurile europene susțin investiții majore în infrastructură, dezvoltare regională, transporturi, servicii publice și economie, în timp ce Politica Agricolă Comună reprezintă o sursă vitală de finanțare pentru sectorul agricol.
Președintele ROMÂNIEI, Nicolae Ciucă, a subliniat poziția țării în acest sens: „Ne dorim un buget al Uniunii Europene ambițios, ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune și capitolul de agricultură, tocmai pentru ca să reparăm decalajele între cetățenii diferitelor țări europene”. Bucureștiul își dorește, de asemenea, ca firmele din țările mai puțin dezvoltate să aibă acces real la noi fonduri europene destinate competitivității, vizând o reducere a decalajelor dintre statele europene. Conflictul este clar: România nu dorește ca noile priorități europene să fie finanțate prin sacrificarea fondurilor pentru coeziune și agricultură, în timp ce Germania, Olanda și ceilalți contributori neți insistă pe reducerea bugetului total.
Noi surse de venit pentru bugetul UE
Pentru a echilibra noile priorități (apărare, securitate, competitivitate) cu politicile tradiționale (agricultură, coeziune), în condițiile în care statele contributoare nete nu doresc creșteri substanțiale ale contribuțiilor lor, Comisia Europeană a propus cinci noi surse de venit.
Acestea includ venituri din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), o contribuție calculată în funcție de deșeurile electronice necolectate, bani din sistemul certificatelor de emisii (ETS), o resursă bazată pe accizele la tutun și o contribuție a marilor companii active în UE.
În prezent, propunerea legată de CBAM pare a fi cea mai puțin controversată, beneficind de sprijinul majorității statelor membre. Comisia estimează încasări anuale de aproximativ 1,4 miliarde de euro din acest mecanism, propunând ca 75% din venituri să intre în bugetul UE.
O altă variantă care beneficiază de un sprijin relativ mare este resursa bazată pe deșeurile electrice și electronice necolectate. Formula propusă implică o contribuție de 2 euro pe kilogram de e-deșeuri necolectate, cu ajustări anuale. Veniturile estimate sunt de aproximativ 15 miliarde de euro pe an, obiecțiile fiind în principal de natură tehnică.
Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este o a treia variantă, cu propunerea ca o parte din veniturile generate să fie transferate către bugetul european, estimându-se 9,6 miliarde de euro anual. Statele membre sunt mai împărțite în privința acestei propuneri.
Propunerea privind TEDOR – resurse din accizele pe tutun, care ar putea genera 11,2 miliarde de euro anual, întâmpină o rezistență mai mare. Cel mai dificil dosar pare a fi CORE – Corporate Resource for Europe, o contribuție anuală aplicabilă marilor companii, cu venituri estimate la 6,8 miliarde de euro pe an. Majoritatea statelor membre resping în prezent această ultimă variantă.
În total, aceste noi resurse ar putea aduce aproximativ 66 de miliarde de euro anual, contribuind la finanțarea noului buget și la rambursarea împrumuturilor contractate pentru programul NextGenerationEU.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat că lunile următoare vor fi „cruciale” pentru negocierea bugetului. El a avertizat că resursele sunt limitate și că este necesar un echilibru între noi priorități, precum apărarea și securitatea, și politicile tradiționale, menținând în același timp contribuțiile naționale la un nivel rezonabil. Acordul final va fi puternic influențat de un „pachet echilibrat și ambițios de noi resurse proprii”.
Negocierea acestui Cadru Financiar Multianual, odată adoptat, va stabili regulile și sumele mari ale bugetului european pentru perioada 2028-2034, având un impact direct asupra spațiului financiar disponibil pentru România în ceea ce privește infrastructura, dezvoltarea, agricultura și accesul companiilor românești la noi programe europene.
Sursa: Stiripesurse.ro
