Crisisă diplomatică între Ucraina și Rusia: Acuzații de atac asupra reședinței lui Putin
Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a adresat marți un apel țărilor din întreaga lume, îndemnându-le să nu reacționeze la afirmațiile Rusiei, pe care le-a numit “false”, în legătură cu un presupus atac asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din palatul Valdai, situat în regiunea Novgorod. În ciuda acuzațiilor făcute de Moscova, care nu a prezentat nicio dovadă concretă a incidentului, Rusia a insistat că atacul a avut loc și că acest lucru va influența înăsprirea poziției sale în negocierile de pace.
Sîbiha a subliniat, printr-o postare pe platforma X, că “Rusia are un istoric îndelungat de afirmații false – aceasta este tactica lor caracteristică”. Potrivit oficialului ucrainean, declarațiile Moscovei sunt menite să justifice atrocități și să prelungească conflictele. Acesta a adăugat că nu există nicio dovadă care să susțină existența atacului asupra reședinței lui Putin și a avertizat că reacțiile la aceste afirmații vor alimenta propuneri manipulatoare din partea Kremlinului.
Kremlinul contraatacă: Acuzații de terorism
În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că atacul nu doar că a avut loc, dar acțiunile ucrainene reprezintă o “acțiune teroristă” menită să saboteze procesul de negociere. “Consecința diplomatică va fi înăsprirea poziției de negociere a Federației Ruse”, a subliniat Peskov. De asemenea, el a denunțat negările ucrainene ca fiind “complet nebunești”.
Rusul a adăugat că apărarea aeriană a reușit să doboare dronele implicate și că detalii legate de prezența lui Putin în momentul pretinsului atac nu ar trebui să fie dezvăluite public. Aceste declarații vin în condițiile în care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respins vehement acuzațiile Rusiei, numindu-le “o nouă serie de minciuni”.
Lipsa dovezilor și suspiciuni fundamentate
Analizele specialiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează că afirmațiile rusești nu corespund modelului de atacuri ucrainene. De obicei, astfel de operațiuni generează dovezi observabile, inclusiv imagini geolocalizate sau rapoarte locale. Cu toate acestea, nu s-au identificat dovezi care să sprijine declarațiile Kremlinului despre acest atac, iar ISW a subliniat că circumstanțele nu indică un atac ucrainian coordonat asupra reședinței lui Putin.
Interesant este și materialul publicat de publicația rusă de opoziție Sota, care a investigat presupusul atac. Conform acestora, locuitorii din Valdai nu au auzit nicio activitate a apărării aeriene în noaptea atacului, deși se presupune că ar fi fost necesară, având în vedere numărul mare de drone implicate. Publicația a concluzionat că un atac de acest tip ar fi fost posibil doar în condiții extraordinare, denumind astfel un astfel de incident “un miracol”.
Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, fiecare parte acuzându-se reciproc de neadevăruri și manipulări. Pe fundalul acestor conflicte, viitorul negocierilor de pace rămâne incert, iar comunitatea internațională privește cu îngrijorare evoluția situației, conștientă că astfel de declarații pot alimenta o spirală de violență care afectează regiunile deja devastate de război.
