Moldova, retrogradată în „regim hibrid” de către The Economist
Chișinău. Republica Moldova a suferit o retrogradare semnificativă în Indexul Democrației 2025, realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU), trecând de la statutul de „democrație defectuoasă” la „regim hibrid”. Această schimbare o apropie periculos de regimurile autoritare, conform analizei.
Clasificarea EIU împarte statele lumii în patru categorii principale: democrații depline, democrații defectuoase, regimuri hibride și regimuri autoritare. Raportul complet, care detaliază această analiză, se întinde pe 36 de pagini.
Un eșec în ciuda promisiunilor
Această retrogradare survine într-un context internațional în care se constată o ușoară îmbunătățire generală a situației democratice. Din cele șapte schimbări de regim înregistrate în 2025, majoritatea au fost pozitive, cu țări precum Franța, revenind la statutul de „democrație deplină”. România, alături de Malawi, Senegal și Paraguay, a avansat la categoria „democrații imperfecte”.
În ultimii ani, conducerea de la Chișinău, inclusiv președintele Maia SANDU și partidul aflat la guvernare, au promovat un discurs puternic despre reforme, statul de drept și integrare europeană. Principalul mesaj a fost distanțarea ireversibilă de influența Rusiei și alinierea la valorile occidentale. Totuși, evaluarea EIU sugerează că această direcție nu se concretizează pe deplin.
Ce înseamnă „regim hibrid” pentru Moldova
Categoria „regim hibrid” indică, conform metodologiei internaționale, probleme serioase în ceea ce privește: presiunile asupra opoziției, limitarea pluralismului politic, vulnerabilități în organizarea alegerilor și influența politică asupra instituțiilor statului. Aceasta sugerează, de asemenea, că, deși Moldova nu se confruntă cu o dictatură, nu se poate vorbi nici de o democrație funcțională.
Caracteristicile geografice și economice diverse ale țărilor care au trecut de la „regimuri hibride” la „democrații defectuoase” ridică o întrebare crucială: pot țările fără instituții democratice structurale cuprinzătoare să-și susțină tranziția democratică în timp?
Impactul asupra perspectivei europene
Retrogradarea vine într-un moment crucial pentru Moldova, care aspiră la integrarea europeană. Această evaluare ar putea influența percepția internațională asupra capacității țării de a respecta standardele democratice, un criteriu esențial în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
În timp ce Moldova continuă să implementeze reforme și să își stabilească agenda politică, această retrogradare servește ca un semnal de alarmă, evidențiind necesitatea unor măsuri concrete pentru a consolida instituțiile democratice și a proteja drepturile și libertățile cetățenilor.
