România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește folosirea inteligenței artificiale generative, potrivit unor date recente. Doar 17,8% dintre români au folosit inteligența artificială în 2025, față de media europeană de 32,7%. Aceste cifre arată o dizabilitate semnificativă a României în adoptarea și integrarea tehnologiilor de inteligență artificială în viața de zi cu zi.
“Suntem în urmă… sau doar mai sceptici? Lipsă de acces sau lipsă de interes? Cine educă România digitală?” sunt întrebările retorice puse de către experți și analiști în domeniu, care subliniază necesitatea unei abordări mai serioase și coerente a educației digitale și a adoptării tehnologiilor avansate. În contextul european, țări precum Danemarca, Estonia și Malta au rate de adoptare a inteligenței artificiale de peste 46%, ceea ce evidențiază un decalaj semnificativ față de România.
Datele privind adoptarea inteligenței artificiale în România ridică semne de întrebare cu privire la strategia de dezvoltare digitală a țării și la modul în care se abordează educația și cercetarea în acest domeniu. Experții subliniază că lipsa de acces la tehnologii avansate și lipsa de interes sau de încredere în capacitățile inteligenței artificiale pot fi motivele principale ale acestui decalaj. În același timp, este esențial să se vadă și ce se poate face pentru a îmbunătăți situația actuală și pentru a promova adoptarea tehnologiilor de inteligență artificială în România.
Persoanele și instituțiile responsabile cu dezvoltarea digitală a țării trebuie să ia măsuri concrete pentru a educa populația și pentru a promova adoptarea tehnologiilor de inteligență artificială. Acest lucru poate implica programe de educație digitală, campanii de conștientizare și investiții în infrastructura necesară pentru a susține dezvoltarea tehnologică. Prin abordarea acestor provocări, România poate spera să reducă decalajul față de alte țări europene și să se alinieze la tendințele actuale în materie de tehnologie și inovație.
În perioada următoare, este de așteptat ca guvernul și instituțiile competente să prezinte strategii clare și măsuri concrete pentru a aborda problema adoptării inteligenței artificiale în România. Aceasta include nu numai promovarea educației digitale, dar și investiții în cercetare și dezvoltare, precum și în infrastructura necesară pentru a susține inovația și adoptarea tehnologiilor avansate. Prin urmare, viitorul adoptării inteligenței artificiale în România depinde de capacitatea de a lua măsuri coordonate și eficiente pentru a reduce decalajul față de restul Europei.
