Conform Gândul: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a avansat un termen concret pentru transmiterea către Comisia Europeană a planurilor naționale de restaurare a naturii, un demers esențial pentru atingerea obiectivelor europene pe termen lung. Aceste planuri reprezintă instrumentul principal prin care România, alături de celelalte 26 de state membre UE, trebuie să stabilească modalitățile concrete de refacere a ecosistemelor degradate, bugetele necesare și sursele de finanțare.
Analiză preliminară și termene de finalizare
Eric Mamer, director general în cadrul Comisiei Europene, a precizat că data de 1 septembrie marchează începutul etapei de evaluare a documentelor transmise. Acestea sunt considerate, în prezent, variante preliminare, supuse analizei de către Comisie și ulterioare revizuiri din partea statelor membre. Versiunile finale ale planurilor sunt așteptate până la sfârșitul anului 2027, Comisia urmând să publice observații pentru fiecare proiect, dar fără a le aproba formal. Elaborarea acestor documente s-a dovedit dificilă pentru mai multe țări, din cauza necesității coordonării între diverse niveluri administrative, dar și a implicării actorilor interesați, precum fermierii și proprietarii de terenuri, precum și a problemelor legate de capacitatea administrativă și finanțare.
Mobilizare financiară în alte state europene
În timp ce România nu a comunicat un termen pentru transmiterea documentelor, alte state europene au început deja să aloce sume considerabile pentru programele de restaurare a naturii. Danemarca a înființat un fond de 5,76 miliarde de euro pentru terenuri verzi. Germania a angajat 1,75 miliarde de euro pentru sprijinirea tranziției voluntare către utilizarea productivă a turbăriilor, ecosisteme vitale pentru captarea și stocarea carbonului. Irlanda, la rândul său, implementează o schemă agro-climatică pentru mediul rural, în valoare de 1,5 miliarde de euro. Aceste planuri naționale ar putea influența și negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, propunerea Comisiei incluzând o țintă de 35% din cheltuieli pentru climă și mediu.
Regulamentul european privind restaurarea naturii stabilește obiective clare pentru refacerea ecosistemelor până în 2030, 2040 și 2050, implementarea acestora fiind delegată statelor membre prin intermediul planurilor naționale. Deși statele au flexibilitate în stabilirea măsurilor specifice, adaptând obiectivele la condițiile locale, există ghiduri clare. Refacerea turbăriilor, de exemplu, se va baza pe acorduri cu proprietarii și pe stimulente, în timp ce în cazul pădurilor, speciile locale reprezintă punctul de plecare, dar pot fi utilizate și alte specii europene sau arbori, în situații justificate, pentru adaptarea la schimbările climatice. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că urmărește cu prioritate aceste activități.
Sursa: Gândul
