Ministerul Culturii revizuiește planul de înregistrare a timpului de muncă în instituțiile de spectacole
Ministerul Culturii din România a anunțat o revizuire a planului experimental referitor la înregistrarea timpului de muncă pentru angajații din instituțiile de arte spectacolului. Decizia a fost făcută publică de către Demeter András, ministrul de resort, în cadrul unui comunicat emis pe 10 februarie 2026. Anunțul vine ca urmare a protestelor și discuțiilor cu reprezentanții teatrului din București și din alte orașe, care au exprimat nemulțumiri în legătură cu acest proiect.
Protestele din fața Teatrului Național
Unele dintre cele mai intense reacții s-au manifestat în fața Teatrului Național din București, unde artişti și personal tehnic s-au adunat pentru a dezaproba planul care prevedea o sistematizare strictă a timpului de muncă. „Unii colegi s-au simțit ca niște subiecți de experiment, iar eu nu îmi doresc asta. Aș dori să găsim împreună cea mai bună soluție,” a afirmat Demeter în cadrul întâlnirii cu protestatarii.
Planul inițial propunea asigurarea unei contabilizări zilnice a activităților, ceea ce artiștii consideră a fi o constrângere asupra libertății creative. „Ne dorim să fim lăsați să ne desfășurăm activitatea fără a fi obligați să raportăm formal fiecare mișcare în fiecare zi,” a declarat un actor prezent la protest.
Implicațiile și reacțiile comunității artistice
Ministerul a recunoscut, prin vocea ministrului, că problema semnalată de Curtea de Conturi referitoare la înregistrarea timpului de muncă este în continuare validă. În acest sens, autoritățile au decis să extindă termenul pentru implementarea unor orientări clare pentru instituțiile de spectacol. Demeter a menționat că aproximările lui sunt bazate pe sugestii din partea specialiștilor din domeniu, însă rezultatul nu a fost asociat consensului, ceea ce a determinat o revizuire a echipei de lucru responsabilă de proiect.
„Este esențial ca orice propunere să fie realizată cu implicarea celor afectați. Vrem o colaborare reală,” a mai spus ministrul, recunoscând tensiunile generate în rândul angajaților. Comunitatea artistică a fost vocală în a-și exprima îngrijorarea că noul sistem nu doar că ar diminua creativitatea, ci și că ar transforma arta într-o activitate birocratică.
Ce urmează pentru sectorul artistic?
Pe fundalul acestor nemulțumiri, Demeter András a anunțat că va extinde grupul de specialiști responsabil cu reformularea propunerii. Aceasta ar putea oferi o șansă reală de a găsi un model mai adaptat specificului muncii artistice, uneori imprevizibile și inovatoare. Artizanii artei au solicitat transparență în procesul decizional și șanse de participare mai mari la crearea de soluții durabile.
Astfel, după întâlnirile recente, Ministerul Culturii pare să fi luat în considerare nu doar obiecțiile formulate de artiști, ci și importanța de a păstra un mediu de lucru care să sprijine creativitatea. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă noile măsuri vor putea, într-adevăr, să satisfacă atât nevoile administrative, cât și cele artistice.
Decizia de a revizui acest plan ar putea marca o schimbare semnificativă în modul în care este gestionată cultura în România, însă discuțiile continue între autorități și comunitatea artistică sunt cruciale în acest proces. Această situație va necesita o atenție constantă în perioada următoare pentru a asigura o soluționare echitabilă și durabilă.
