România înregistrează un nivel alarmant al hărțuirii online a minorilor, iar problema devine din ce în ce mai presantă în contextul planurilor europene de reglementare a spațiului digital. Potrivit statisticilor recente, 21% dintre copiii din România sunt victime ale cyberbullying-ului, în timp ce la nivelul Uniunii Europene, unul din șase adolescenți a fost expus vreodată la comportamente abuzive pe internet. Această situație a atras atenția autorităților și oficialilor comunitari, în special în preajma anunțării unui nou plan de acțiune al Comisiei Europene pentru combaterea abuzurilor online și responsabilizarea platformelor digitale.
Impactul profund asupra tinerilor
Gabriela Firea, eurodeputată și fost primar al Capitalei, a ținut recent un discurs la Strasbourg, subliniind gravitatea fenomenului. „Unul din șase adolescenți europeni a trecut prin cyberbullying. În România, datele poliției arată că 21% dintre copii sunt hărțuiți online. Vorbind despre traume pe termen lung, am ajuns să trăim o realitate în care un copil sau o femeie pot fi umiliți, șantajați și distruși cu un singur clic”, a afirmat aceasta. Impactul psihologic al abuzurilor digitale a fost adesea neglijat, însă consecințele pot fi devastatoare, de durată, afectând starea emoțională și dezvoltarea personală a celor vizați.
Ferea a tras un semnal de alarmă asupra riscurilor la care sunt expuși cei mai vulnerabili: copiii foarte mici și femeile, victime ale unor atacuri online care pot avea efecte distructive pe termen lung. În contextul unei societăți în continuă digitalizare, dezinformarea, bullying-ul și intimidarea capătă dimensiuni greu de controlat fără măsuri ferme și eficiente.
Trei măsuri pentru responsabilizarea platformelor și protecția minorilor
În cadrul discursului susținut la Strasbourg, Gabriela Firea a formulat trei solicitări concrete menite să răspundă acestei crize. În primul rând, eurodeputata cere introducerea unui „majorat digital”, adică restricționarea accesului minorilor sub 13 ani pe platformele sociale, până la vârsta de 16 ani cu acord parental. Aceasta înseamnă că tinerii nu vor putea intra sau utiliza rețele precum Instagram, TikTok sau Facebook fără a fi verificați și monitorizați de părinți.
„Salut planul Comisiei, dar solicit trei lucruri clare: 1. Majoratul digital fără acces sub 13 ani și cu acord parental până la 16 ani. 2. Verificarea vârstei. 3. Platforme responsabile cu aplicarea fermă a regulilor, cu eliminarea rapidă a conținutului abuziv în ore, nu în săptămâni și mai multă transparență”, a explicat eurodeputata. Aceasta consideră extrem de important ca platformele digitale să fie obligate să implementeze mecanisme eficiente de verificare a vârstei utilizatorilor și să aibă sancțiuni pentru companiile care întârzie sau neglijează eliminarea conținutului dăunător.
Context european și inițiative în curs
Inițiativa românească vine pe fondul unui interes tot mai mare al Uniunii Europene pentru siguranța cybera minorilor. Comisia Europeană intensifică presiunea asupra marilor platforme digitale în baza Regulamentului privind serviciile digitale, care impune responsabilități clare pentru gestionarea conținutului online. Mai multe investigații sunt în curs privind modul în care aceste rețele protejează tinerii și gestionează conținutul ilegal sau dăunător.
Planul de acțiune al Bruxelles-ului, anunțat recent, prevede facilitarea raportării cazurilor de hărțuire online, cooperarea între statele membre și consolidarea educației digitale în școli. În acest context, profesorii, părinții și autoritățile trebuie să colaboreze pentru a forma generații mai rezistente la riscurile mediului digital, oferindu-le acestora sprijin, educație și instrumente de protecție eficiente.
Perspective pentru viitor
Realitatea digitală devine tot mai complexă, iar politicile de protecție trebuie să țină pasul cu evoluția tehnologică. În timp ce Comisia Europeană urmărește implementarea unor reguli mai stricte și mai transparente pentru platforme, autoritățile naționale, precum și societatea civilă, trebuie să joace un rol activ în protejarea celor mai vulnerabili. Dezbaterile în curs la Bruxelles și în alte capitale europene ar putea duce la adoptarea unor noi reglementări menite să reducă semnificativ incidentele de cyberbullying și să creeze un mediu online mai sigur pentru toți tinerii.
Siguranța online rămâne o prioritate pentru Europa în 2026, iar eforturile pentru crearea unui mediu digital responsabil și sigur pentru minori sunt din ce în ce mai solide și bine orientate spre rezultate concrete.
