Conform Libertatea: MApN, un monstru birocratic, în fața provocărilor regionale
Ministerul Apărării Naționale (MApN) este considerat de un general în rezervă drept un „monstru” birocratic, lent și rigid, care, timp de decenii, a prioritizat procesele administrative în detrimentul consolidării capacității operaționale. Această constatare vine într-un context în care războiul de la granița României a sporit importanța ministerului, însă reformele consistente au ocolit până acum acest sector vital. Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, atrage atenția asupra unor structuri înființate în cadrul MApN care, în loc să sprijine Armata Română, au devenit o frână în calea creșterii capacității combative.
Reorganizarea, nu reforma, cheia unei armate agile
Generalul în rezervă Dorin Toma pledează pentru o reorganizare a structurii de conducere a Armatei Române, în special la nivelul MApN și al Statului Major al Apărării, pentru a eficientiza procesul decizional. „Aș folosi sintagma reorganizarea structurii de conducere a Armatei Române, astfel încât să devină cât mai suplă și mai rapidă în procesul decizional”, explică Toma. El susține că actualul model organizațional este construit prea mult pentru administrare și insuficient pentru generarea rapidă a puterii de luptă. Reducerea birocrației în sistemele de achiziții și management al personalului, precum și prioritizarea eficienței operaționale, sunt măsuri urgente. De asemenea, actualizarea cadrului normativ, inclusiv adoptarea unei Cărți Albe a Apărării și a unei Strategii Militare, este esențială, având în vedere că documentele în vigoare sunt din 2021.
Medicina operațională, o vulnerabilitate majoră
Printre instituțiile considerate neesențiale și consumatoare de resurse, generalul Toma menționează cluburile sportive și cele 11 spitale militare administrate de MApN. Deși utile pe timp de pace, acestea sunt considerate parțial relevante în context militar activ. Mai grav, medicina operațională, esențială pentru supraviețuirea pe câmpul de luptă, este identificată ca una dintre cele mai mari vulnerabilități ale armatei române. Aceste probleme sunt exacerbate de suprapunerea responsabilităților între diferite comandamente și state majore, favorizând pasarea responsabilității. În contrast, Toma semnalează lipsa unei structuri dedicate dezvoltării vehiculelor autonome, dronelor și roboților.
De asemenea, discuția despre cele trei state-majore ale categoriilor de forțe din Armata Română este ridicată, sugerându-se posibilitatea comasării lor, model aplicat cu succes în țări precum Polonia. Această restructurare ar putea permite o separare mai clară între generarea și pregătirea forței și conducerea operațională, precum și reducerea numărului comandamentelor de nivel superior. Cu toate acestea, tranziția de la un lanț de comandă ierarhic și rigid la unul modern, specific NATO, bazat pe descentralizare și inițiativă, reprezintă o provocare majoră. Birocrația militară, cu fluxuri complicate de documente și avize, consumă timp prețios care ar putea fi dedicat problemelor operaționale esențiale.
Sursa: Libertatea
