Malta a reușit să reducă deficitul bugetar sub 3%
Malta a reușit să își reducă deficitul bugetar la întrebătorul 3%, conform declarațiilor recente ale ministrului de Finanțe, Clyde Caruana. Acest rezultat are o importanță deosebită, având în vedere că țara se afla sub proceduri de deficit excesiv impuse de Uniunea Europeană în urmă cu aproape doi ani. Oficialii guvernamentali sunt încrezători că acest lucru va confirma consolidarea fiscală a țării.
Predictibilitate și rezultate timpurii
„În mod clar, nu doar că vom ajunge la această marcă de 3%, dar avem indicii că ne vom situa sub acest prag”, a afirmat Caruana în fața Camerei Reprezentanților, subliniind că acest obiectiv a fost atins cu un an mai devreme decât previziunile inițiale. Declarația sa vine în contextul în care, în 2023, Malta avea un deficit de 4.9%, iar Comisia Europeană a lansat proceduri împotriva sa și a altor șapte state membre, cu scopul de a controla cheltuielile guvernamentale anuale.
Deși Caruana nu a oferit detalii exacte despre cifrele preliminare, optimismul său sugerează o îmbunătățire substanțială a situației financiare a țării. El a reiterat angajamentul guvernului de a menține deficitele sub control: „Am avut patru ani la dispoziție pentru a atinge acest obiectiv, dar o facem după doar doi ani. Este o realizare remarcabilă pentru economia noastră”, a declarat ministrul.
Impactul asupra viitorului economic
Reducerea deficitului bugetar va avea implicații considerabile pentru viitoarele politici economice ale Maltei. Caruana a menționat că guvernul va continua să reducă impozitele și să sprijine pensionarii, ceea ce va intensifica încrederea investitorilor străini și local. „Ceea ce ne propunem este să creăm o economie mai puternică și mai atractivă pentru toți cei care doresc să investească aici”, a mai spus acesta.
Ministrul a subliniat, de asemenea, că raportul datorie/PIB al Maltei este deja sub 50% și continuă să scadă. „Interesele plătite pentru datoria națională nu au crescut, ceea ce demonstrează o gestionare eficientă a resurselor financiare”, a adăugat Caruana. Din perspectiva sa, aceste progrese contrazic afirmațiile opozitiei, care susține că datoria națională este pe o trajectorie periculoasă.
Critici și provocări din partea opoziției
În timpul discursului său, Caruana a avut remarcile sale și la adresa Partidului Naționalist, care a criticat în mod constant politicile financiare ale guvernului. El a contestat capacitatea acestora de a oferi alternative viabile, sugerând că „nu au reușit să găsească un purtător de cuvânt credibil pentru finanțele țării” de la începutul mandatului său. Această observație subliniază nu doar tensiunea politică existentă, ci și dificultățile opoziției de a contesta guvernarea.
„Dacă ar fi să ofer un sfat opoziției, le-aș spune să-și schimbe consilierii financiari, deoarece, după cinci ani, nu au reușit să vină cu soluții fezabile”, a replicat Caruana.
Cu toate acestea, futurele provocări pentru Malta nu trebuie ignorate. Pe măsură ce țara continuă să facă față efectelor globale ale pandemiei și incertitudinilor economice, este esențial ca guvernul să rămână vigilent. Reacțiile piețelor și ale investitorilor vor fi cruciale în perioada următoare, pe fondul relyanței pe reluarea creșterii economice durabile.
Pe scurt, Malta se află pe un drum promițător în ceea ce privește gestionarea economiei naționale, dar va trebui să mențină curajul în fața provocărilor externe și interne, asigurându-se că progresele actuale se transformă în putere economică pe termen lung.
